10 definiții pentru pânzar (persoană)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PÂNZAR, pânzari, s. m. (Înv.) Țesător sau negustor de pânzeturi. – Pânză + suf. -ar.
PÂNZAR, pânzari, s. m. (Înv.) Țesător sau negustor de pânzeturi. – Pânză + suf. -ar.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de RACAI
- acțiuni
pânzar [At: BIBLIA (1688), 202/27 / V: (reg) ~zer sm / Pl: (1-2) ~i, (3-4) ~e / E: pânză + -ar] 1-2 sm (Îrg) (Țesător sau) negustor de pânzeturi. 3 sn (Reg) Sul la războiul de țesut pe care se înfășoară pânza țesută. 4 sn (Înv; Mol) Corabie cu pânze.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PÂNZAR ~i m. 1) înv. Muncitor specializat în producerea pânzei. 2) înv. Negustor de pânză. /pânză + suf. ~ar
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
pânzar m. fabricant sau negustor de pânzeturi.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
pânzer sm vz pânzar
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PÎNZAR, pînzari, s. m. (Învechit) Țesător sau negustor de pînzeturi. Sînt feciorul unui pînzar, m-am născut în Damasc și mă numesc Mokval. GORJAN, H. II 202. (Cu pronunțare regională) Nu-i bine cînd pînzariul s-apucă de cusut și croitoriul de țesut. DONICI, la TDRG.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
pînzár m. Fabricant orĭ vînzător de pînză. S. n., pl. e. Vechĭ. Corabie moldovenească cu pînze (V. caíc).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
pânzar1 (persoană) (înv.) s. m., pl. pânzari
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
pânzar1 (persoană) (înv.) s. m., pl. pânzari
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
pânzar (persoană) s. m., pl. pânzari
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
pânzar, pânzarisubstantiv masculin
- 1. Țesător sau negustor de pânzeturi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Sînt feciorul unui pînzar, m-am născut în Damasc și mă numesc Mokval. GORJAN, H. II 202. DLRLC
- Nu-i bine cînd pînzariul s-apucă de cusut și croitoriul de țesut. DONICI, la TDRG. DLRLC
-
etimologie:
- Pânză + sufix -ar. DEX '98 DEX '09