O definiție pentru pândărit (part.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PÎNDĂRI, pîndăi esc, vb. IV. Tranz. (Popular; rar) A face serviciul de pîndar; a păzi; p. ext. a pîndi. Toată ziua iese-n prag Cu firuțu tras în ac, Pîndărind pe cine-i drag. HODOȘ, R. P. 37.
Intrare: pândărit (part.)
pândărit1 (part.) participiu
| participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
pândări, pândărescverb
- 1. A face serviciul de pândar. DLRLCsinonime: păzi
- 1.1. Pândi. DLRLCsinonime: pândi
- Toată ziua iese-n prag Cu firuțu tras în ac, Pîndărind pe cine-i drag. HODOȘ, R. P. 37. DLRLC
-
-
etimologie:
- pândar DLRM
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.