opțiuni
  • info

9 definiții pentru pâlpâire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PÂLPÂIRE, pâlpâiri, s. f. Acțiunea de a pâlpâi și rezultatul ei. 1. Mișcarea tremurată a focului, a flăcărilor, a luminii; pâlpâială, pâlpâit, pâlpâitură. 2. Fâlfâire. – V. pâlpâi.

PÂLPÂIRE, pâlpâiri, s. f. Acțiunea de a pâlpâi și rezultatul ei. 1. Mișcarea tremurată a focului, a flăcărilor, a luminii; pâlpâială, pâlpâit, pâlpâitură. 2. Fâlfâire. – V. pâlpâi.

pâlpâire sf [At: DDRF / V: (rar) ~pă~ sf / Pl: ~ri / E: pâlpâi] 1 Creștere și descreștere în intensitate a unei flăcări în timpul arderii Si: pâlpâit1 (1), (rar) pâlpâitură (1). 2 Pocnire a focului în timpul arderii Si: pâcâire, pâlpâit1 (2), (rar) pâlpâitură (2). 3 Creștere și scădere intermitentă a luminii Si: pâlpâit1 (3), (rar) pâlpâitură (3). 4 Fâlfâit de aripi Si: pâlpâit1 (4), (rar) pâlpâitură (4). 5 (Pan) Mișcare oscilatorie ușoară a unui ax de simetrie Si: pâlpâit1 (5), (rar) pâlpâitură (5).

pâlpăire[1] sf vz pâlpâire[2] modificată

  1. În original, greșit tipărit: pâlpăiere — LauraGellner
  2. În original, greșit tipărit: pălpăire — LauraGellner

PÎLPÎIRE, pîlpîiri, s. f. Acțiunea de a pîlpîi; mișcarea tremurată a focului, a flăcărilor, a luminii. Flăcări mari se ridicară pe malul plin de întuneric... Pîlpîirile rumene luminau o margine de colibă. DUNĂREANU, CH. 188. Lumina focului din sobă juca pe pereți și pîlpîirea flăcărilor avea în ea o tainică viață. SANDU-ALDEA, D. N. 152. ♦ Fîlfîire. Peste-o clipă aud lămurit pîlpîirea unui zbor, dar nu văd nimic. BRĂTESCU-VOINEȘTI, Î. 83.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

pâlpâire s. f., g.-d. art. pâlpâirii; pl. pâlpâiri

pâlpâire s. f., g.-d. art. pâlpâirii; pl. pâlpâiri

pâlpâire s. f., g.-d. art. pâlpâirii; pl. pâlpâiri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PÂLPÂIRE s. v. pâlpâit.

PÎLPÎIRE s. pîlpîială, pîlpîit, pîlpîitură. (~ flăcării unei lumînări.)

Intrare: pâlpâire
pâlpâire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pâlpâire
  • pâlpâirea
plural
  • pâlpâiri
  • pâlpâirile
genitiv-dativ singular
  • pâlpâiri
  • pâlpâirii
plural
  • pâlpâiri
  • pâlpâirilor
vocativ singular —
plural —
pâlpăire
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

pâlpâire, pâlpâirisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a pâlpâi și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.1. Mișcarea tremurată a focului, a flăcărilor, a luminii. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: pâlpâială pâlpâit pâlpâitură
      • format_quote Flăcări mari se ridicară pe malul plin de întuneric... Pîlpîirile rumene luminau o margine de colibă. DUNĂREANU, CH. 188. DLRLC
      • format_quote Lumina focului din sobă juca pe pereți și pîlpîirea flăcărilor avea în ea o tainică viață. SANDU-ALDEA, D. N. 152. DLRLC
    • 1.2. Fâlfâire. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: fâlfâire
      • format_quote Peste-o clipă aud lămurit pîlpîirea unui zbor, dar nu văd nimic. BRĂTESCU-VOINEȘTI, Î. 83. DLRLC
etimologie:
  • vezi pâlpâi DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.