17 definiții pentru osteneală

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

OSTENEÁLĂ, osteneli, s. f. 1. Starea celui ostenit; oboseală; istovire, extenuare. ◊ Expr. (A fi) rupt (sau frânt) de osteneală = (a fi) peste măsură de obosit, de istovit. 2. Muncă grea, obositoare, extenuantă; efort, trudă, strădanie. ◊ Expr. A-și da (toată) osteneala = a depune toate eforturile, a-și da toată silința, a se strădui. – Osteni + suf. -eală.

ostenea sf [At: PSALT. 143 / V: (îrg) ostăn~, ostin~, us~, ustăn~ / Pl: ~eli și (înv) ~ele / E: osteni + -eală] (Îvp) 1 Oboseală. 2 (Îlav) Pe ~ Fiind obosit. 3 (Îe) A fl rupt (sau frânt) de ~ A fi peste măsură de obosit. 4 Muncă grea și obositoare Si: efort, strădanie, trudă, (înv) osteniță. 5 (Îe) A-și da (sau a-și lua) ~la (sau toată ~la, mare ~) A depune toate eforturile Si: a se strădui, (înv) a se sili. 6 Chin. 7 (Ccr) Lucru efectuat sau câștigat cu multă trudă. 8 (Ccr) Rezultat al muncii Si: (înv) ostenință (7).

OSTENEÁLĂ, osteneli, s. f. (Înv. și pop.) 1. Starea celui ostenit; oboseală; istovire, extenuare. ◊ Expr. (A fi) rupt (sau frânt) de osteneală = (a fi) peste măsură de obosit, de istovit. 2. Muncă grea, obositoare, extenuantă; efort, trudă, strădanie. ◊ Expr. A-și da (toată) osteneala = a depune toate eforturile, a-și da toată silința, a se strădui. – Osteni + suf. -eală.

OSTENEÁLĂ, osteneli, s. f. 1. Slăbire a puterilor (cauzată de o muncă anevoioasă și îndelungată); oboseală, extenuare. E zobit de osteneală, DELAVRANCEA, A. 125. Simțea în el o lene, o osteneală ș-o neliniște apăsătoare. VLAHUȚĂ, O. A. 251. Fata împăratului arătă dorința ce are de a se odihni de osteneala drumului ce făcuse. ISPIRESCU, L. 19. ◊ Expr. (A fi) rupt (sau frînt) de osteneală = (a fi) peste măsură de obosit, mort de oboseală, istovit. Atît de mult era ruptă de osteneală, încît căzu și rămase acolo o zi ș-o noapte. ISPIRESCU, L. 59. 2. Muncă grea și obositoare; sforțare mare, trudă, efort, strădanie. Deprins cu trudă, cu vînturi, ploi și osteneli, sufletul tînăr se înăspri. SADOVEANU, O. I 271. Ar fi avut mare nevoie de puțină odihnă după atîtea osteneli. REBREANU, R. I 168. Însă, pentru osteneală, spune fără de sfială Ce vrei? slujbă, rang sau bani? ALEXANDRESCU, P. 33. ◊ Expr. A-și da osteneala (sau toată osteneala) = a face toate eforturile, a se sili (din răsputeri), a-și da toată silința, a se strădui... În loc să-ți dai osteneală ca să afli pînă și gîndul oamenilor, tu nu știi nici măcar ceea ce vorbesc ei. CREANGĂ, P. 146.

OSTENEÁLĂ ~éli f. pop. 1) Stare a celui ostenit; oboseală. ◊ (A fi) rupt (sau frânt) de ~ (a fi) obosit peste măsură. 2) Muncă grea și obositoare; strădanie. ◊ A-și da toată ~eala a depune toate eforturile. /a (se) osteni + suf. ~eală

osteneală f. 1. slăbire ce urmează după o muncă grea sau după o treabă anevoioasă; 2. lucrare penibilă.

osteneálă f., pl. elĭ și (vechĭ) ele. Starea celuĭ ostenit, oboseală: nu maĭ pot merge de osteneală. Dificultate, greutate, muncă: după (saŭ cu) multă osteneală (saŭ ostenelĭ), am reușit. A-țĭ da osteneală să (fr. se donner la peine de), a te sili să (facĭ ceva).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

ostenea s. f., g.-d. art. ostenelii; pl. osteneli

ostenea s. f., g.-d. art. ostenelii; pl. osteneli

osteneálă s. f., g.-d. art. ostenélii; pl. ostenéli

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

OSTENEÁLĂ s. 1. v. oboseală. 2. v. strădanie. 3. efort, greutate, trudă. (Cu multă ~ au mutat cărțile.) 4. efort, încercare, sforțare, silință, strădanie, străduință. (Toate ~ile lui au fost zadarnice.)

OSTENEA s. 1. oboseală, trudă, (rar) obosire. (Simte ~ unei zile grele de muncă.) 2. caznă, chin, efort, forțare, muncă, sforțare, silință, strădanie, străduință, trudă, zbatere, (livr.) travaliu, (rar) străduială, străduire, (pop.) canoneală, (reg.) ștrapaț, (prin Munt.) morînceală, (Mold. și Transilv.) zoală, (înv.) căznire, nevoință, ostenință, sforță, strădănuință, strădănuire. (~ lui a fost încununată de succes.) 3. efort, greutate, trudă. (Cu multă ~ au mutat cărțile.) 4. efort, încercare, sforțare, silință, strădanie, străduință. (Toate ~ile lui au fost zadarnice.)

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

osteneálă, osteneli, s.f. – Oboseală, istovire: „Să-mi dai o cupă de zin, / Să o beau pe osteneală” (Papahagi, 1925: 187). – Din osteni „a obosi” + suf. -eală (DEX, MDA).

osteneálă, osteneli, s.f. – (înv.) Oboseală, istovire: „Să-mi dai o cupă de zin, / Să o beau pe osteneală” (Papahagi 1925: 187). – Din osteni „a obosi” + -eală.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

OLEUM ET OPERAM PERDIDISTI, AMICE! (lat.) ți-ai cheltuit zadarnic uleiul (din lampă) și osteneala, prietene! – Dicton latin. Se adresează autorului unei lucrări nereușite, pentru elaborarea căreia acesta a cheltuit multe nopți de veghe și multă energie.

Intrare: osteneală
osteneală substantiv feminin
substantiv feminin (F54)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ostenea
  • osteneala
plural
  • osteneli
  • ostenelile
genitiv-dativ singular
  • osteneli
  • ostenelii
plural
  • osteneli
  • ostenelilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ostenea, ostenelisubstantiv feminin

  • 1. Starea celui ostenit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote E zobit de osteneală. DELAVRANCEA, A. 125. DLRLC
    • format_quote Simțea în el o lene, o osteneală ș-o neliniște apăsătoare. VLAHUȚĂ, O. A. 251. DLRLC
    • format_quote Fata împăratului arătă dorința ce are de a se odihni de osteneala drumului ce făcuse. ISPIRESCU, L. 19. DLRLC
    • chat_bubble (A fi) rupt (sau frânt) de osteneală = (a fi) peste măsură de obosit, de istovit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Atît de mult era ruptă de osteneală, încît căzu și rămase acolo o zi ș-o noapte. ISPIRESCU, L. 59. DLRLC
  • 2. Muncă grea, obositoare, extenuantă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Deprins cu trudă, cu vînturi, ploi și osteneli, sufletul tînăr se înăspri. SADOVEANU, O. I 271. DLRLC
    • format_quote Ar fi avut mare nevoie de puțină odihnă după atîtea osteneli. REBREANU, R. I 168. DLRLC
    • format_quote Însă, pentru osteneală, spune fără de sfială Ce vrei? slujbă, rang sau bani? ALEXANDRESCU, P. 33. DLRLC
    • chat_bubble A-și da (toată) osteneala = a depune toate eforturile, a-și da toată silința, a se strădui. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: strădui
      • format_quote În loc să-ți dai osteneală ca să afli pînă și gîndul oamenilor, tu nu știi nici măcar ceea ce vorbesc ei. CREANGĂ, P. 146. DLRLC
etimologie:
  • Osteni + sufix -eală. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.