5 definiții pentru optzecist (s.m.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
OPTZECIST, -Ă, optzeciști, -ste, adj., s. m. și f. 1. S. m. și f. Scriitor din generația anilor ’80 ai sec. XX. 2. Adj. Care aparține optzeciștilor, care se referă la optzeciști. – Optzeci + suf. -ist.
optzecist, -ă (lit.) ♦ 1. s. m. Scriitor din generația ’80 ◊ „Recenta carte a talentatului optzecist R.P. [...] e un roman [...]” R.l. 27 III 93 p. 2. ♦ 2. (adj.) ◊ „Relevantă mi se pare, însă, idiosincrazia optzecistă la ideea de personalitate [...] atribuită identității auctoriale.” R.lit. 410 XI 92 p. 9; v. și 1925 I 93 p. 9 (din optzeci + -ist; A. Stoichițoiu în Hyperion III/94 p. 174)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
optzecist (desp. opt-ze-) adj. m., s. m., pl. optzeciști; adj. f., s. f. optzecistă, pl. optzeciste
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
optzecist (opt-ze-) adj. m., s. m., pl. optzeciști; adj. f., s. f. optzecistă, pl. optzeciste
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de gall
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
optzecist, -ă, optzeciști, -iste s. m., s. f., adj. (scriitor) care s-a afirmat în literatura română între 1981-1990 sau puțin mai devreme.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
- silabație: opt-ze-cist
substantiv masculin (M9) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
optzecistă, optzecistesubstantiv feminin optzecist, optzeciștisubstantiv masculin
- 1. Scriitor din generația anilor ’80 ai secolului XX. DEX '09
etimologie:
- Optzeci + sufix -istorie DEX '09