opțiuni
  • info

8 definiții pentru obligă

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

OBLIGĂ, obligi, s. f. (Înv.) Cambie, poliță2. – Din it. obbligo.

OBLIGĂ, obligi, s. f. (Înv.) Cambie, poliță2. – Din it. obbligo.

obligă sf [At: ALECSANDRI, T. 1256 / A și: obligă / Pl: ? / E: it òbbligo] (Înv) Obligație de plată Si: poliță.

òbligă f. obligațiune de plată (vorbă ieșită din uz): iacă o obligă din partea mea AL.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

obligă (cambie) (înv.) (desp. o-bli-) s. f., g.-d. art. obligii; pl. obligi

obligă (înv.) (o-bli-) s. f., g.-d. art. obligii; pl. obligi

obligă s. f. (sil. -bli-), g.-d. art. obligii; pl. obligi

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

OBLIGĂ s. v. cambie, poliță, trată.

obligă s. v. CAMBIE. POLIȚĂ. TRATĂ.

Intrare: obligă
  • silabație: o-bli-gă info
substantiv feminin (F47)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • obligă
  • obliga
plural
  • obligi
  • obligile
genitiv-dativ singular
  • obligi
  • obligii
plural
  • obligi
  • obligilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

obligă, obligisubstantiv feminin

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.