2 definiții pentru obicnit
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
obicnit, ~ă a [At: N. TEST. (1648) / Pl: ~iți, ~e / E: obicni] (Înv) 1 a Obișnuit. 2 a Caracteristic. 3 sns Datină.
obicnít n., pl. e. Cod. Vor. Obiceĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: obicnit
obicnit adjectiv
| adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)