3 definiții pentru nătăraucă (adj.)
Explicative DEX
nătăraucă af [At: DONICI, F. II, 13/10 / Pl: ? / E: nătărău + -aucă] (Rar) Femeie proastă.
NĂTĂRĂU adj. și sm. NĂTĂRAUCĂ (pl. -ce) sf. Neghiob, tîmpit, nătîng: Și-o femeie simțitoare, de-o lua un nătărău, Ori un simțitor o proastă, nu poate fi alt mai rău (PANN); mai bine la pagubă cu un deștept decît la cîștig cu un nătărău (ZNN.); am fost un nătărău pîn’acum, de ți-am suferit obrăzniciile și nebuniile (ALECS.); Și cu toată-a ei silință bețișori de fîn trăgea Sau vr’o muscă nătăraucă prinzînd iute împungea (DON.) [‡netare „slab, fără putere”].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Andreea H-I
- acțiuni
NĂTĂRĂU, -AUCĂ, nătărăi, -auce, adj. (Adesea substantivat) Prost, mărginit la minte, neghiob, netot, nătîng (1). Am văzut și buni și răi, Și cu duh și nătărăi. ALECSANDRI, T. I 95. Nu știe nătărăul că un purice viu face mai mult decît Napoleon mort! NEGRUZZI, S. I 212. Și cu toată-a ei silință bețișori de fîn trăgea Sau vro muscă nătăraucă prinzînd iute împungea. DONICI, la CADE. Copiii ce beu adeseori vin pierd încet-încet simțirea și se fac nătărăi. DRĂGHICI, R. 29.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| adjectiv feminin (AF4) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
nătărău, nătărăisubstantiv masculin nătărău, nătărăiadjectiv masculin nătăraucă, nătăraucesubstantiv feminin nătăraucă, nătărauceadjectiv feminin
- 1. (Om) cu mintea mărginită, care pricepe greu un lucru, care acționează fără judecată. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Am văzut și buni și răi, Și cu duh și nătărăi. ALECSANDRI, T. I 95. DLRLC
- Nu știe nătărăul că un purice viu face mai mult decît Napoleon mort! NEGRUZZI, S. I 212. DLRLC
- Și cu toată-a ei silință bețișori de fîn trăgea Sau vro muscă nătăraucă prinzînd iute împungea. DONICI, la CADE. DLRLC
- Copiii ce beu adeseori vin pierd încet-încet simțirea și se fac nătărăi. DRĂGHICI, R. 29. DLRLC
-
etimologie:
- Netare (învechit „(om) slab, neputincios” din ne- + tare) + -ău. DEX '09 DEX '98
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.