O definiție pentru năsturat

Arhaisme și regionalisme

năstura, năsturez, vb. I (înv.) 1. a încheia o haină cu nasturi. 2. a pune, a coase nasturi la o haină.

Intrare: năsturat
năsturat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • năsturat
  • năsturatul
  • năsturatu‑
  • năstura
  • năsturata
plural
  • năsturați
  • năsturații
  • năsturate
  • năsturatele
genitiv-dativ singular
  • năsturat
  • năsturatului
  • năsturate
  • năsturatei
plural
  • năsturați
  • năsturaților
  • năsturate
  • năsturatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)