O definiție pentru nădejduire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NĂDEJDUI vb. IV v. nădăjdui.

Intrare: nădejduire
nădejduire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nădejduire
  • nădejduirea
plural
  • nădejduiri
  • nădejduirile
genitiv-dativ singular
  • nădejduiri
  • nădejduirii
plural
  • nădejduiri
  • nădejduirilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

nădăjdui, nădăjduiescverb

  • 1. A avea speranța sau convingerea că ceea ce dorești este realizabil, a crede că cele dorite se vor îndeplini. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: spera
    • format_quote Cu pămîntenii nădăjduia Tomșa să poată da o izbire mare și să fărme pe dușman. SADOVEANU, O. VII 147. DLRLC
    • format_quote Fugim deci la întîmplare, nădăjduind să ajungem la rînd. CAMIL PETRESCU, U. N. 359. DLRLC
    • format_quote Nădăjduiesc însă că mi-i sluji de cavaler, Alecule? ALECSANDRI, T. I 81. DLRLC
    • format_quote Mai nădăjduia în brațul lui, cît îl simțea tare. SADOVEANU, O. VII 39. DLRLC
etimologie:
  • Nădejde + sufix -ui. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.