9 definiții pentru nimerire


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

nimerire sf [At: AR (1834), 841/39 / V: nem~ / Pl: ~ri / E: nimeri1] 1 Descoperire din întâmplare. 2 (Înv) Alegere, din mai multe posibilități, a ceea ce corespunde adevărului sau necesității. 3 Ghicire. 4-5 Raționament (corect sau) incorect. 6-7 Potrivire (cum trebuie sau) cum nu trebuie. 8 Sosire pe neașteptate undeva. 9 Ajungere la locul potrivit. 10 Lovire cu un obiect aruncat sau cu un proiectil. 11 (Spc) Atingere a țintei cu o armă. 12 (Înv) Iscusință. 13 (Înv) Reușită.

NIMERÍ, nimeresc, vb. IV. 1. Tranz. A atinge pe cineva sau ceva cu un obiect aruncat, cu un proiectil etc. ♦ A lovi în țintă. 2. Intranz. A sosi (pe neașteptate, din întâmplare) într-un anumit loc, într-un moment anume etc. ♦ Refl. A se afla prezent undeva (din întâmplare). 3. Tranz. A găsi pe cineva sau ceva (din întâmplare sau alegând între mai multe posibilități). 4. Intranz. A găsi calea potrivită pentru o anumită situație sau împrejurare; a izbuti să realizeze scopul propus. ♦ A ghici. 5. Refl. A se întâmpla ca ceva sau cineva să fie într-un anumit fel; a se potrivi, a se brodi; p. gener. a surveni, a se întâmpla (incidental). ◊ Loc. adv. Pe nimerite = la nimereală, la întâmplare; pe dibuite. [Var.: (reg.) nemerí vb. IV] – Din bg. nameria.

A NIMERÍ ~ésc 1. tranz. 1) A atinge pe cineva sau ceva cu un obiect aruncat. * A-l ~ pe cineva a-i face cuiva pe plac; a satisface hatârul cuiva. A o ~ bine a) a (nu) da greș; b) a spune ceva potrivit. 2) A găsi pe baza unor informații prealabile. ~ drumul. 2. in-tranz. A ajunge pe neașteptate (într-un loc sau într-o situație); a se trezi; a se pomeni; a cădea; a pica. ~ în încurcătură. ◊ ~ tocmai bine (sau la țanc) a veni la momentul potrivit. /<bulg. nameria

A SE NIMERÍ mă ~ésc intranz. 1) A se întâmpla să fie într-un anumit fel. ◊ Ce se ~ește indiferent ce; orice. Cu ce se ~ește cu orișice. 2) A se afla din întâmplare (undeva); a se întâmpla. 3) pop. A avea trăsături comune; a fi pe potrivă (unul cu altul); a se potrivi. /<bulg. nameria


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

nimerí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. nimerésc, imperf. 3 sg. nimereá; conj. prez. 3 sg. și pl. nimereáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

NIMERÍ vb. 1. v. lovi. 2. a ochi, (pop.) a păli, (reg.) a tâlni, (Transilv.) a tălăli. (A ~ drept în țintă.) 3. v. potrivi. 4. a o potrivi, (pop.) a o brodi. (A o ~ ca nuca-n perete.) 5. a da. (Am ~ un om de treabă.) 6. (pop. și fam.) a o bobi, a o brodi, a o dibăci. (Cum de ai ~t-o atât de bine?) 7. a se întâmpla, a se potrivi, (pop.) a se brodi, (înv. și reg.) a se prileji, a se prilejui, (Transilv.) a tălăli, (prin Maram.) a se tâlni, (Ban.) a se zgodi. (S-a ~ să fiu și cu acolo.) 8. a apuca, a se întâmpla, (Munt.) a răgădui. (Îl lovea cu ce a ~.) 9. v. cădea.

NIMERÍ vb. v. izbuti, reuși.

Intrare: nimerire
nimerire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nimerire
  • nimerirea
plural
  • nimeriri
  • nimeririle
genitiv-dativ singular
  • nimeriri
  • nimeririi
plural
  • nimeriri
  • nimeririlor
vocativ singular
plural

nimeri înnemeri nemeri

  • 1. tranzitiv A atinge pe cineva sau ceva cu un obiect aruncat, cu un proiectil etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
    exemple
    • Se întîmpla să nu nimerească paserile cu săgeata. CREANGĂ, P. 245.
      surse: DLRLC
    • Paloșul mi-l învîrtea, În Mogoș îl azvîrlea, Dar nici că mi-l nimerea. ALECSANDRI, P. P. 154.
      surse: DLRLC
    • A slobozit un pistol asupră-mi, dar nu m-a nimerit. NEGRUZZI, S. I 24.
      surse: DLRLC
    • 1.1. A lovi în țintă.
      surse: DEX '09 DEX '98 un exemplu
      exemple
      • absolut Cu o rugină de pușcă... nimerea mai bine decît altul cu o carabină ghintuită. ODOBESCU, S. III 14.
        surse: DLRLC
  • 2. intranzitiv A sosi (pe neașteptate, din întâmplare) într-un anumit loc, într-un moment anume etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: ajunge sosi 3 exemple
    exemple
    • Sosiră în București dimineața și nimeriră tocmai bine spre amiazi în strada Argintari. REBREANU, R. I 268.
      surse: DLRLC
    • Se vede că tot mai ai oleacă de noroc, de-ai nimerit tocmai la mine. CREANGĂ, P. 90.
      surse: DLRLC
    • Lîng-a Docolinei vad, Nimerit-au, poposit-au... Zece care mocănești. ALECSANDRI, P. II 104.
      surse: DLRLC
    • 2.1. reflexiv A se afla prezent undeva (din întâmplare).
      surse: DEX '09 DEX '98
  • 3. tranzitiv A găsi pe cineva sau ceva (din întâmplare sau alegând între mai multe posibilități).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: afla descoperi găsi 2 exemple
    exemple
    • Niciodată n-a nimerit-o acasă singură. REBREANU, I. 104.
      surse: DLRLC
    • Nu știa ce să facă, ca s-o poată găsi și nimeri. ȘEZ. V. 66.
      surse: DLRLC
  • 4. intranzitiv A găsi calea potrivită pentru o anumită situație sau împrejurare; a izbuti să realizeze scopul propus.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: găsi izbuti potrivi reuși 2 exemple
    exemple
    • Acordîndu-mi mie o așa amicală și lingușitoare precădere, n-ai nimerit tocmai bine. ODOBESCU, S. III 9.
      surse: DLRLC
    • tranzitiv Nu știa cum s-o nimerească mai bine. ISPIRESCU, L. 259.
      surse: DLRLC
  • 5. reflexiv A se întâmpla ca ceva sau cineva să fie într-un anumit fel; a se potrivi, a se brodi.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: brodi potrivi întâmpla un exemplu
    exemple
    • Îmi dau drumul jos, prăbușit, și mă nimeresc cu capul în dreptul unui bolovan. CAMIL PETRESCU, U. N. 279.
      surse: DLRLC
    • 5.1. prin generalizare unipersonal A se întâmpla (incidental).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: surveni întâmpla un exemplu
      exemple
      • De data asta se nimerise ca sărbătorile creștinești să le facem și noi după lege, pe loc, în port. BART, S. M. 96.
        surse: DLRLC
      • 5.1.1. locuțiune adverbială Pe nimerite = la nimereală, la întâmplare; pe dibuite.
        surse: DEX '09 DEX '98
    • 5.2. A fi (din întâmplare) la îndemână, a cădea sub mână.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • [Țăranii] spărgeau și sfărîmau ce se nemerea. REBREANU, R. II 231.
        surse: DLRLC
  • 6. reflexiv popular A se potrivi, a se asemăna cu cineva.
    surse: DLRLC sinonime: asemăna potrivi un exemplu
    exemple
    • Ai, mîndro, să ne iubim, C-amîndoi ne nemerim. BIBICESCU, P. P. 25.
      surse: DLRLC

etimologie: