9 definiții pentru nestăpânit

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NESTĂPÂNÍT, -Ă, nestăpâniți, -te, adj. Care nu poate fi oprit; care nu se poate stăpâni; nestăvilit, nedomolit, năvalnic. – Pref. ne- + stăpânit.

nestăpânit, ~ă a [At: DLR / Pl: ~iți, ~e / E: ne- + stăpânit] 1 (D. oameni) Impulsiv. 2 (D. oameni) Care nu se poate stăpâni. 3 Care nu poate fi stăpânit.

NESTĂPÂNÍT, -Ă, nestăpâniți, -te, adj. Care nu poate fi oprit; care nu se poate stăpâni; nestăvilit, nedomolit, năvalnic. – Ne- + stăpânit.

NESTĂPÎNÍT, -Ă, nestăpîniți, -te, adj. Care nu poate fi oprit, nestăvilit. Din cînd în cînd, în pacea asta, năvălea cucoana Casuca, cu rîsetele, cu înduioșările și șuvoaiele ei de vorbă nestăpînită. SADOVEANU, O. IV 82. Zbucni într-un hohot de plîns nestăpînit. VLAHUȚĂ, O. A. III 15.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!nestăpânit (nes-tă-/ne-stă-) adj. m., pl. nestăpâniți; f. nestăpânită, pl. nestăpânite

nestăpânít adj. m. (sil. mf. -stă-), pl. nestăpâníți; f. sg. nestăpânítă, pl. nestăpâníte

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

NESTĂPÂNÍT adj. 1. v. focos. 2. v. violent. 3. v. impetuos. 4. v. repezit. 5. nedomolit, nepotolit, (fig.) nesățios. (Iubire ~ de bani.) 6. v. dezlănțuit.

NESTĂPÎNIT adj. 1. aprig, focos, sălbatic, sireap, vijelios, (înv.) zmeios. (Un armăsar ~.) 2. agresiv, bătăios, brutal, coleric, dur, impulsiv, iute, violent, (fam. fig.) belicos. (Un om ~.) 3. aprig, furtunos, impetuos, impulsiv, iute, înflăcărat, înfocat, năvalnic, nedomolit, nepotolit, nestăvilit, sălbatic, tumultuos, vehement, violent, (fig.) aprins, viforos, vijelios, vulcanic. (Un temperament ~.) 4. repezit. (Gesturi ~.) 5. nedomolit, nepotolit, (fig.) nesățios. (Iubire ~ de bani.) 6. debordant, dezlănțuit, furtunos, impetuos, năvalnic, nestăvilit, tumultuos. (Într-un ritm ~.)

Intrare: nestăpânit
nestăpânit adjectiv
  • silabație: nes-tă-, ne-stă- info
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nestăpânit
  • nestăpânitul
  • nestăpânitu‑
  • nestăpâni
  • nestăpânita
plural
  • nestăpâniți
  • nestăpâniții
  • nestăpânite
  • nestăpânitele
genitiv-dativ singular
  • nestăpânit
  • nestăpânitului
  • nestăpânite
  • nestăpânitei
plural
  • nestăpâniți
  • nestăpâniților
  • nestăpânite
  • nestăpânitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

nestăpânit, nestăpâniadjectiv

  • 1. Care nu poate fi oprit; care nu se poate stăpâni. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Din cînd în cînd, în pacea asta, năvălea cucoana Casuca, cu rîsetele, cu înduioșările și șuvoaiele ei de vorbă nestăpînită. SADOVEANU, O. IV 82. DLRLC
    • format_quote Zbucni într-un hohot de plîns nestăpînit. VLAHUȚĂ, O. A. III 15. DLRLC
etimologie:
  • Prefix ne- + stăpânit. DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.