11 definiții pentru neorânduială

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NEORÂNDUIALĂ, neorânduieli, s. f. 1. Lipsă de organizare sau de disciplină; dezordine, debandadă; p. ext. agitație, revoltă, răscoală; (faptă care constituie o încălcare a legii, neregulă, abuz. 2. Lipsă de ordine; dezordine, deranj, neordine. ◊ Loc. adj. și adv. În neorânduială = dezordonat. [Pr.: ne-o-rân-du-ia-] – Pref. ne- + orânduială.

neorânduia sf [At: C. CANTACUZINO, ap. CM I, 51 / P: ne-o~ / Pl: ~ieli, (înv) ~le, ~iele / E: ne- + orânduială] 1 Lipsă de organizare Si: debandadă, dezordine, haos. 2 Lipsă de disciplină. 3 (Pex) Agitație. 4 (Pex) Revoltă. 5 (Înv) Încălcare a legii Si: neregulă (1). 6 (Înv; pex) Faptă care constituie o încălcare a legii Si: abuz. 7 (Înv; îlav) Cu ~ În dezordine. 8 Lipsă de ordine Si: deranj, dezordine. 9-10 (Îljv) În ~ (În mod) dezordonat.

NEORÂNDUIALĂ, neorânduieli, s. f. 1. Lipsă de organizare sau de disciplină; dezordine, debandadă; p. ext. agitație, revoltă, răscoală; (faptă care constituie o) încălcare a legii, neregulă, abuz. 2. Lipsă de ordine; dezordine, deranj, neordine. ◊ Loc. adj. și adv. În neorânduială = dezordonat. [Pr.: ne-o-rân-du-ia-] – Ne- + orânduială.

NEORÎNDUIALĂ, neorînduieli s. f. Dezordine, neregulă. Părul cărunt îi cădea în neorînduială pe frunte. SADOVEANU, O. I 435. Se temea să nu fie vorba despre vreo neorînduială în buna gospodărie a domeniului său. C. PETRESCU, A. 305. Mobile scumpe dispuse într-o neorînduială intenționată. VLAHUȚĂ, O. A. 245.

neorînduĭálă f., pl. ĭelĭ. Dezordine. Fapte care produc dezordine: a face neorînduĭelĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

neorânduia (desp. ne-o-) s. f., g.-d. art. neorânduielii; (fapte) pl. neorânduieli

neorânduia (ne-o-) s. f., g.-d. art. neorânduielii; (fapte) pl. neorânduieli

neorânduia s. f. (sil. ne-o-), g.-d. art. neorânduielii; (fapte) pl. neorânduieli

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

NEORÂNDUIA s. 1. v. debandadă. 2. v. dezordine. 3. dezordine, răvășeală, zăpăceală, (fam.) brambureală, harababură, talmeș-balmeș, (fam. fig.) balamuc. (Mare ~ e în hârtiile tale.)

NEORÎNDUIA s. 1. debandadă, dezordine, dezorganizare, haos, zăpăceală, (rar) neordine, (Mold.) calamandros, (fam.) brambureală, harababură. (O mare ~ în activitatea ei.) 2. deranj, dezordine, zăpăceală, (rar) neordine, (Mold.) calamandros, (fam.) brambureală, harababură. (E mare ~ la ei în casă.) 3. dezordine, răvășeală, zăpăceală, (fam.) brambureală, harababură, talmeș-balmeș, (fam. fig.) balamuc. (Mare ~ e în hîrtiile tale.)

Intrare: neorânduială
neorânduială substantiv feminin
  • silabație: ne-o- info
substantiv feminin (F58)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • neorânduia
  • neorânduiala
plural
  • neorânduieli
  • neorânduielile
genitiv-dativ singular
  • neorânduieli
  • neorânduielii
plural
  • neorânduieli
  • neorânduielilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

neorânduia, neorânduielisubstantiv feminin

etimologie:
  • Prefix ne- + orânduială. DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.