12 definiții pentru nenorocire


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

nenorocire sf [At: BIBLIA (1688), prefață 3/35 / V: (reg) năn~ / Pl: ~ri / E: nenoroci] 1 Întâmplare cu efecte dezastruoase. 2 (Pex) Necaz mare Si: pacoste, (reg) năcăjie, năzdrăvănie. 3 (Pex) Dezastru. 4lav) Din ~ Din cauza unor împrejurări regretabile. 5 (Îal) Spre regretul cuiva. 6 (Trs) Fantomă. 7 Stare a celui nenorocit Si: nefericire (2), (înv) meserătate, mișelătate. 8 Suferință mare Si: (înv) mesărătate, mișelătate.

NENOROCÍRE, nenorociri, s. f. 1. Stare a celui nenorocit (1); nefericire, durere, suferință mare. 2. Întâmplare care are efecte dezastruoase, care face pe cineva nenorocit; necaz mare; p. ext. dezastru. ◊ Loc. adv. Din nenorocire = a) din cauza unor împrejurări regretabile; b) spre regretul cuiva, din păcate. – V. nenoroci.

NENOROCÍRE, nenorociri, s. f. 1. Stare a celui nenorocit (1); nefericire, durere, suferință mare. 2. Întâmplare care are efecte dezastruoase, care face pe cineva nenorocit; necaz mare; p. ext. dezastru. ◊ Loc. adv. Din nenorocire = a) din cauza unor împrejurări regretabile; b) spre regretul cuiva, din păcate. – V. nenoroci.

NENOROCÍRE, nenorociri, s. f. Stare a celui nenorocit; (concretizat) întîmplare care face pe cineva nenorocit, care curmă cursul liniștit al vieții, p. ext. care aduce după sine necazuri, dureri, suferințe; neajuns mare, dezastru. Ce nenorociri te-au zdrobit, ce dureri ți-au împietrit sufletul? SADOVEANU, O. I 422. Mi s-a întîmplat o mare nenorocire. CAMIL PETRESCU, U. N. 233. ◊ Loc. adv. Din nenorocire = datorită unor împrejurări nefavorabile; din păcate.

NENOROCÍRE ~i f. 1) Întâmplare nefastă care aduce durere și suferință. ◊ Din ~ din nefericire; spre regret; din păcate. 2) Stare a celui nenorocit. [G.-D. nenorocirii] /v. a (se) nenoroci

nenorocire f. 1. ursită rea: nenorocirea mă prigonește; 2. întâmplare rea: a suferi tot felul de nenorociri.

nenorocíre f. Nefericire. Întîmplare rea. Dezastru, catastrofă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

nenorocíre s. f., g.-d. art. nenorocírii; pl. nenorocíri

nenorocíre s. f., g.-d. art. nenorocírii; pl. nenorocíri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

NENOROCÍRE s. 1. v. nefericire. 2. v. necaz. 3. v. dezastru.

NENOROCIRE s. 1. nefericire, nenoroc, (înv.) meserătate, mișelătate. (~ vieții lui.) 2. belea, bucluc, dandana, încurcătură, năpastă, neajuns, necaz, nemulțumire, neplăcere, nevoie, pacoste, pocinog, rău, supărare, (înv. și pop.) poznă, răutate, (pop.) alagea, daraveră, păcat, ponos, potcă, poticală, zăduf, (înv. și reg.) nacafa, nagodă, (reg.) dănănaie, încurcală, năzbîcă, năzdrăvănie, păcostenie, șugă, șugubină, toroapă, (prin Mold.) bacală, (Transilv.) bai, (Ban., Maram. și Bucov.) bedă, (Mold.) chichion, (Olt. și Ban.) cotoarbă, (Olt., Ban. și Transilv.) dabilă, (înv.) nesosință, nevoință, patimă, satara, stenahorie. (Mare ~ a căzut pe capul lui!) 3. calamitate, catastrofă, dezastru, flagel, grozăvie, năpastă, pacoste, potop, prăpăd, pustiire, sinistru, urgie, (înv. și pop.) prăpădenie, (pop.) blestem, mînie, potopenie, topenie, (înv. și reg.) pustieșag, pustiit, sodom, (reg.) prăpădeală, (înv.) pierzare, pustiiciune, (fig.) pîrjol, plagă. (O adevărată ~ s-a abătut asupra regiunii.)


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

MALUM ALIENUM CAVE GAUDIUM FACIAS TUUM (lat.) nenorocirea altuia nu trebuie să te bucure – Balbus, „Sententiae”, 110.

Intrare: nenorocire
nenorocire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nenorocire
  • nenorocirea
plural
  • nenorociri
  • nenorocirile
genitiv-dativ singular
  • nenorociri
  • nenorocirii
plural
  • nenorociri
  • nenorocirilor
vocativ singular
plural

nenorocire

  • 1. Stare a celui nenorocit; suferință mare.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: durere nefericire suferință antonime: norocire
  • 2. Întâmplare care are efecte dezastruoase, care face pe cineva nenorocit; necaz mare.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: necaz 2 exemple
    exemple
    • Ce nenorociri te-au zdrobit, ce dureri ți-au împietrit sufletul? SADOVEANU, O. I 422.
      surse: DLRLC
    • Mi s-a întîmplat o mare nenorocire. CAMIL PETRESCU, U. N. 233.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi nenoroci
    surse: DEX '98 DEX '09