16 definiții pentru naște


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

naște [At: PSALT. 319 / Pzi: nasc / E: ml nascere] 1 vt (D. femei) A aduce pe lume un copil. Si: (pop) a face, (înv) a prăsi. 2 vt (Înv; d. bărbați) A concepe. 3 vt (D. animale) A făta. 4 vt (Gmț; d. păsări) A oua. 5 vr (D. oameni) A căpăta viață. 6 vi (Îcs) Unul naște ș-altul moare Unuia îi merge bine și altuia rău. 7 vi (Îcs) Ce ~ din pisică șoareci mănâncă sau ce ~ din găină râcâie la pământ Se spune pentru a arăta că defectele morale ale părinților se transmit și la copii. 8 vt A crea. 9 vt A produce. 10 vt A face să apară. 11 vt A provoca. 12 vr A se forma. 13 vr A se ivi.

NÁȘTE, nasc, vb. III. 1. Tranz. A aduce pe lume un copil, a da viață unui copil. ♦ A făta. 2. Refl. A căpăta viață, a veni pe lume, a începe să trăiască. ◊ Intranz. Ce naște din pisică șoareci mănâncă. 3. Tranz. Fig. A crea, a plăsmui, a produce; a provoca, a stârni. 4. Refl. Fig. A se forma, a se ivi, a se isca, a apărea. – Lat. nascere.

NÁȘTE, nasc, vb. III. 1. Tranz. A aduce pe lume un copil, a da viață unui copil. ♦ A făta. 2. Refl. A căpăta viață, a veni pe lume, a începe să trăiască. ◊ Intranz. Ce naște din pisică șoareci mănâncă. 3. Tranz. Fig. A crea, a plăsmui, a produce; a provoca, a stârni. 4. Refl. Fig. A se forma, a se ivi, a se isca, a apărea. – Lat. nascere.

NÁȘTE, nasc, vb. III. 1. Tranz. (Despre ființe) A da viață, a aduce pe lume, a face un copil. V. procrea. Alungat-o-ai pe dînsa, ca departe de părinți, În coliba împistrită, ea să nasc-un pui de prinț. EMINESCU, O. I 83. După ce se mărită, născu o fată. NEGRUZZI, S. I 247. Părinții noștri, Care ne-au făcut, Care ne-au născut. TEODORESCU, P. P. 422. ♦ Fig. A produce; a provoca, a stîrni. Și boale ce mizeria ș-averea nefirească Le nasc în oameni, toate cu-ncetul s-or topi. EMINESCU, O. I 61. Asta poate să nască mari complicațiuni. ALECSANDRI, T. I 409. Iubirea de sine... naște pofte, desfătare. CONACHI, P. 276. 2. Refl. (Despre ființe) A căpăta viață, a veni pe lume, a începe să trăiască. Mai încolo e casa în care m-am născut. SADOVEANU, O. VII 60. Cînd voi pune eu mîna mea cea dreaptă pe mijlocul tău, atunci să plesnească cercul acesta și numai atunci să se nască pruncul din tine. CREANGĂ, P. 88. Socoți d-ta c-oi lăsa eu să-mi stricați bunătate de casă, unde m-am născut, unde-am crescut. ALECSANDRI, T. I 359. ◊ Intranz. Naștem oare pentru-a naște și trăim ca să trăim? MACEDONSKI, O. I 72. Ce naște din pisică șoareci mănîncă, se spune despre cineva pentru a arăta că a moștenit defectele părinților săi. 3. Refl. Fig. A apărea, a se ivi, a se forma. Azvîrlea cîte o privire pe ogorul arat și pe brazda care se năștea sub plug. DUMITRIU, V. L. 5. Vremea-ncearcă în zadar Din goluri a se naște. EMINESCU, O. I 176. Un mistreț odată turburase rîul Unde calul, mîndru, căci nu știe frîul, Merse de bău; Cearta se născu. BOLINTINEANU, O. 194. ◊ Intranz. Sara acoperise valea și de la răsărit năștea luna, din nouri și codri. SADOVEANU, Z. C. 30. Vom determina... la ce epocă și pe ce tărîm au născut deosebitele inspirațiuni poetice. ODOBESCU, S. I 218. Din moarte naște viață, din întuneric soare, Din țărna mormîntală răsare dulce floare! ALECSANDRI, P. A. 92.

A NÁȘTE nasc tranz. A face să se nască; a procrea. * Ce ~ din pisică, șoareci mănâncă se spune, de obicei, despre copiii care au moștenit de la părinți anumite apucături rele. /<lat. nascere

A SE NÁȘTE mă nasc intranz. 1) (despre ființe) A apărea pe lume; a căpăta viață. * ~ cu tichia pe cap a avea noroc; a fi fericit. 2) fig. A apărea pentru prima dată; a lua ființă; a se forma. /<lat. nascere

naște v. 1. a da naștere unei ființe: a născut o fată; 2. a veni în lume: s’a născut în luna Maiu; 3. fig. a (se) produce: mânia naște greșelile. [Lat. NASCI].

nasc, născút a náște v. tr. (lat. *nascere, îld. nasci, natus sum, a se naște; it. náscere, a se naște; pv. naisser, fr. naître, sp. nacer, pg. nascer. V.nat, cumnat). Daŭ naștere, scot la lumină, vorbind de ființele ca încep vĭața: împărăteasa a născut un fiŭ, pisica niște puĭ. Fig. Produc: capu prostuluĭ nu naște nimica. V. intr. Mă nasc: ce naște din pisică, șoaricĭ mănîncă. (Prov.). V. refl. Ĭaŭ naștere, încep a trăĭ la lumină. V. făt 2.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

náște (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. nasc, 1 pl. náștem; conj. prez. 3 să náscă; ger. născấnd; part. născút

náște vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. nasc, 1 pl. náștem; part. născut


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

NÁȘTE vb. 1. a face, (pop.) a zămisli, (înv.) a prăsi. (O femeie a ~ un băiat.) 2. v. procrea. 3. v. făta. 4. (înv. și reg.) a se prăsi. (Caii ce se ~ din aceste iepe...) 5. a ieși, a proveni. (Ce ~ din pisică, șoareci mănâncă.) 6. v. stârni. 7. v. provoca.

NÁȘTE vb. v. afla, apărea, concepe, crea, descoperi, elabora, face, găsi, gândi, imagina, inventa, isca, ivi, începe, născoci, plănui, plăsmui, porni, produce, proiecta, realiza, scorni, stârni.

NAȘTE vb. 1. a face, (înv. și pop.) a zămisli, (înv.) a prăsi. (O femeie a ~ un băiat.) 2. a procrea, (înv. și pop.) a rodi, (înv. și reg.) a plodi, (Olt.) a polimi. (Nu mai poate ~ din cauza unei afecțiuni.) 3. a face, a făta, (prin Transilv.) a pui. (Vaca a ~ un vițel.) 4. (înv. și reg.) a se prăsi. (Caii ce se ~ din aceste iepe...) 5. a ieși, a proveni. (Ce ~ din pisică șoareci mănîncă.) 6. a cauza, a declanșa, a determina, a dezlănțui, a genera, a isca, a pricinui, a prilejui, a produce, a provoca, a stîrni, (înv. și reg.) a scorni, (înv.) a pricini, a prileji. (Atitudinea lui a ~ discuții furtunoase.) 7. a isca, a produce, a provoca, a ridica, a stîrni. (Cartea a ~ multe obiecții.)

naște vb. v. AFLA. APĂREA. CONCEPE. CREA. DESCOPERI. ELABORA. FACE. GĂSI. GÎNDI. IMAGINA. INVENTA. ISCA. IVI. ÎNCEPE. NĂSCOCI. PLĂNUI. PLĂSMUI. PORNI. PRODUCE. PROIECTA. REALIZA. SCORNI. STÎRNI.

A (se) naște ≠ a (se) sfârși, a deceda, a muri, a pieri, a răposa, a sucomba, a ucide


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

náște (násc, născút), vb.1. (Înv.) A făta. – 2. A aduce la lumină, a apărea. – 3. (Refl.) A se ivi, a veni pe lume. – 4. A ieși, a se produce. – Mr. nascu, megl. nasc, istr. nǫscu. Lat. nascĕre (Pușcariu 1155; Candrea-Dens., 1207; REW 5832), cf. it. nascere, prov. naisser, fr. naître, cat. naixer, sp. nacer, port. nascer.Der. născare, s. f. (naștere); născător, adj. (generator, care dă naștere; s. m., tată); născut, s. n. (înv., naștere; înv., Nașterea Domnului); naștere, s. f. (faptul de a naște; Crăciun; început; organ genital femeiesc); renaște, vb., format după fr. renaître; Renaștere, s. f., după fr. Renaissance. Cf. nat.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

EX NIHILO NIHIL (lat.) din nimic nu se naște nimic – Lucrețiu, „De rerum natura”, I, 149. Principiul cauzalității, preluat de la Epicur și întâlnit și la alți autori antici.

Intrare: naște
verb (VT617)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • naște
  • naștere
  • născut
  • născutu‑
  • născând
  • născându‑
singular plural
  • naște
  • naști
  • nașteți
  • nășteți-
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • nasc
(să)
  • nasc
  • nășteam
  • născui
  • născusem
a II-a (tu)
  • naști
(să)
  • naști
  • nășteai
  • născuși
  • născuseși
a III-a (el, ea)
  • naște
(să)
  • nască
  • năștea
  • născu
  • născuse
plural I (noi)
  • naștem
(să)
  • naștem
  • nășteam
  • născurăm
  • născuserăm
  • născusem
a II-a (voi)
  • nașteți
(să)
  • nașteți
  • nășteați
  • născurăți
  • născuserăți
  • născuseți
a III-a (ei, ele)
  • nasc
(să)
  • nască
  • nășteau
  • născu
  • născuseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

naște

  • 1. tranzitiv A aduce pe lume un copil, a da viață unui copil.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: procrea 3 exemple
    exemple
    • Alungat-o-ai pe dînsa, ca departe de părinți, În coliba împistrită, ea să nasc-un pui de prinț. EMINESCU, O. I 83.
      surse: DLRLC
    • După ce se mărită, născu o fată. NEGRUZZI, S. I 247.
      surse: DLRLC
    • Părinții noștri, Care ne-au făcut, Care ne-au născut. TEODORESCU, P. P. 422.
      surse: DLRLC
    • 1.1. făta
      surse: DEX '09 DEX '98
  • 2. reflexiv A căpăta viață, a veni pe lume, a începe să trăiască.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 5 exemple
    exemple
    • Mai încolo e casa în care m-am născut. SADOVEANU, O. VII 60.
      surse: DLRLC
    • Cînd voi pune eu mîna mea cea dreaptă pe mijlocul tău, atunci să plesnească cercul acesta și numai atunci să se nască pruncul din tine. CREANGĂ, P. 88.
      surse: DLRLC
    • Socoți d-ta c-oi lăsa eu să-mi stricați bunătate de casă, unde m-am născut, unde-am crescut. ALECSANDRI, T. I 359.
      surse: DLRLC
    • intranzitiv Ce naște din pisică șoareci mănâncă, se spune despre cineva pentru a arăta că a moștenit defectele părinților săi.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • intranzitiv Naștem oare pentru-a naște și trăim ca să trăim? MACEDONSKI, O. I 72.
      surse: DLRLC
  • exemple
    • Și boale ce mizeria ș-averea nefirească Le nasc în oameni, toate cu-ncetul s-or topi. EMINESCU, O. I 61.
      surse: DLRLC
    • Asta poate să nască mari complicațiuni. ALECSANDRI, T. I 409.
      surse: DLRLC
    • Iubirea de sine... naște pofte, desfătare. CONACHI, P. 276.
      surse: DLRLC
  • 4. reflexiv figurat A se forma, a se ivi, a se isca, a apărea.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: apărea forma isca ivi 6 exemple
    exemple
    • Azvîrlea cîte o privire pe ogorul arat și pe brazda care se năștea sub plug. DUMITRIU, V. L. 5.
      surse: DLRLC
    • Vremea-ncearcă în zadar Din goluri a se naște. EMINESCU, O. I 176.
      surse: DLRLC
    • Un mistreț odată turburase rîul Unde calul, mîndru, căci nu știe frîul, Merse de bău; Cearta se născu. BOLINTINEANU, O. 194.
      surse: DLRLC
    • intranzitiv Sara acoperise valea și de la răsărit năștea luna, din nouri și codri. SADOVEANU, Z. C. 30.
      surse: DLRLC
    • intranzitiv Vom determina... la ce epocă și pe ce tărîm au născut deosebitele inspirațiuni poetice. ODOBESCU, S. I 218.
      surse: DLRLC
    • intranzitiv Din moarte naște viață, din întuneric soare, Din țărna mormîntală răsare dulce floare! ALECSANDRI, P. A. 92..
      surse: DLRLC

etimologie: