15 definiții pentru năbușeală

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NĂBUȘEÁLĂ, năbușeli, s. f. (Pop.) Căldură mare; zăduf, zăpușeală. – Năbuși + suf. -eală.

NĂBUȘEÁLĂ, năbușeli, s. f. (Pop.) Căldură mare; zăduf, zăpușeală. – Năbuși + suf. -eală.

năbușea sf [At: CANTEMIR, HR. 154 / V: (reg) ~buha~ / Pl: ~șeli / E: năbuși + -eală] 1 (Înv) Năvălire. 2 (Pop) Zăpușeală. 3 (Reg) Transpirație. 4 (Reg) Astm.

NĂBUȘEÁLĂ s. f. Căldură mare, atmosferă sufocantă; zăduf, arșiță, dogoare, zăpușeală. Să pun la umbra unui pom, că era căldură mare și năbușeală cumplită. RETEGANUL, P. I 22.

NĂBUȘEALĂ s.f. (Mold.) Invazie. Împărații pe marginile Dunării... făcînd cetăți și orașe, năbușealele varvarilor opria. CANTEMIR, HR. Etimologie: năbuși + suf. -eală. Vezi și năbuși. Cf. s t r o p ș i t u r ă (2).

năbușeală f. 1. greutate de a respira; 2. aer năbușitor.

năbușeálă V. înăbușeală.

înăbușeálă și năbușeálă f., pl. elĭ. Asfixie, sufocare.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

năbușea (pop.) s. f., g.-d. art. năbușelii; pl. năbușeli

năbușea (pop.) s. f., g.-d. art. năbușelii; pl. năbușeli

năbușeálă s. f., g.-d. art. năbușélii; pl. năbușéli

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

NĂBUȘEÁLĂ s. v. apă, cotropire, invadare, invazie, încălcare, înnădușeală, nădușeală, năpădire, sudoare, transpirație.

NĂBUȘEA s. arșiță, caniculă, călduri (pl.), dogoare, dogoreală, fierbințeală, năduf, nădușeală, pîrjol, pojar, toropeală, zăduf, zăpușeală, (livr.) torpoare, (pop.) arsură, vipie, (reg.) buhoare, cocăt, crăpăt, năplăială, pîclă, prepăt, prigoare, puhăială, zăpuc, (prin Ban.) arsoare, (Ban. și Transilv.) friptoare, (prin Olt.) japsă, (Ban.) propeală, (înv.) ars, pripec, (fig.) cuptor, jar. (~ zilelor de vară.)

năbușea s. v. APĂ. COTROPIRE. INVADARE. INVAZIE. ÎNCĂLCARE. ÎNNĂDUȘEALĂ. NĂDUȘEALĂ. NĂPĂDIRE. SUDOARE. TRANSPIRAȚIE.

Intrare: năbușeală
năbușeală substantiv feminin
substantiv feminin (F56)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • năbușea
  • năbușeala
plural
  • năbușeli
  • năbușelile
genitiv-dativ singular
  • năbușeli
  • năbușelii
plural
  • năbușeli
  • năbușelilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

năbușea, năbușelisubstantiv feminin

etimologie:
  • Năbuși + sufix -eală. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.