opțiuni
  • info

12 definiții pentru năpârstoc (persoană)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NĂPÂRSTOC, -OACĂ, năpârstoci, -oace, s. m. și f., s. n. 1. S. n. (Pop.) Degetar (folosit la cusut). 2. S. m. și f. (Fam.) Epitet dat unui copil (mic). ♦ (Peior.) Persoană mică de statură; fig. om neajutorat, neputincios. – Din bg. naprăstok.

năpârstoc, ~oacă [At: BĂRAC, T. 72/31 / V: (reg) napostroc, năpăr~, năpăstroc, ~âstroc, năprâs~, năpustroc, nopostroc, nopros~ / Pl: ~oci, ~oace / E: bg напръсток] 1 sn (Îvp) Degetar folosit la cusut. 2 sn Recipient foarte mic. 3 sn (Udp „de”). 4 smf (Fam) Epitet alintător pentru un copil. 5 smf (Pex; prt) Om mic de statură. 6 smf Om neputincios. 7 smf (Olt) Copil mezin.

NĂPÂRSTOC, -OACĂ, năpârstoci, -oace, subst. 1. S. n. (Pop.) Degetar (folosit la cusut). 2. S. m. și f. (Fam.) Epitet dat unui copil (mic). ♦ (Peior.) Persoană mică de statură; fig. om neajutorat, neputincios. – Din bg. naprăstok.

NĂPÎRSTOC2, -OACĂ, năpîrstoci, -oace, s. m. și f. (Familiar) Poreclă dată unui copil mic. V. pici, puști. Carul îl păzise Luța, fetița de cinci ani... un năpîrstoc de fată. CAMIL PETRESCU, O. II 380. Un copil ca mine, un năpîrstoc... abia întors de pe maidane, ar merita o păruială zdravănă. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. II 203. ♦ Persoană mică de statură; fig. om de nimic. Dada Zvîca, năpîrstoaca, le ține hangul. STANCU, D. 152.

năpîrstóc n. pl. oace (vsl. na-prŭstŭkŭ, de deget, d. prĭstŭ, deget; rus. naperstok, sîrb. naprstak și napršnjak, bg. naprŭstnik, degetar. V. pîrslea). Munt. Rar. Degetar. Fig. Iron. Om prea scund. – În Ial. și năpîstroc.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

năpârstoc2 (persoană) (fam.) s. m., pl. năpârstoci

năpârstoc1 (persoană) (fam.) s. m., pl. năpârstoci

năpârstoc (persoană) s. m., pl. năpârstoci

năpîrstoc

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

NĂPÂRSTOC s. v. degetar, pici, prichindel, puști, țânc.

năpîrstoc s. v. DEGETAR. PICI. PRICHINDEL. PUȘTI. ȚÎNC.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

năpârstoc, năpârstoci s. m. 1. copil mic. 2. (peior.) bărbat mic de statură.

Intrare: năpârstoc (persoană)
substantiv masculin (M13)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • năpârstoc
  • năpârstocul
  • năpârstocu‑
plural
  • năpârstoci
  • năpârstocii
genitiv-dativ singular
  • năpârstoc
  • năpârstocului
plural
  • năpârstoci
  • năpârstocilor
vocativ singular
  • năpârstocule
plural
  • năpârstocilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

năpârstoc, năpârstocisubstantiv masculin
năpârstoacă, năpârstoacesubstantiv feminin

  • 1. familiar Epitet dat unui copil (mic). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Carul îl păzise Luța, fetița de cinci ani... un năpîrstoc de fată. CAMIL PETRESCU, O. II 380. DLRLC
    • format_quote Un copil ca mine, un năpîrstoc... abia întors de pe maidane, ar merita o păruială zdravănă. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. II 203. DLRLC
    • 1.1. peiorativ Persoană mică de statură. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Dada Zvîca, năpîrstoaca, le ține hangul. STANCU, D. 152. DLRLC
      • 1.1.1. figurat Om neajutorat, neputincios. DEX '09 DEX '98
      • 1.1.2. figurat Om de nimic. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.