2 definiții pentru mustrului


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

mustrului v vz muștrului

mustruluĭésc și muștruluĭésc v. tr. (ung. mustrálni, d. mustra, muștru). Fam. Învăț muștru (instrucțiunea militară). Smotresc. Învăț, instruĭesc în general. Învăț minte trăgînd o bătaĭe: am să te muștruluĭesc eŭ, măĭ! – Maĭ rar muștruĭesc.

Intrare: mustrului
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • mustrului
  • mustruluire
  • mustruluit
  • mustruluitu‑
  • mustruluind
  • mustruluindu‑
singular plural
  • mustruluiește
  • mustruluiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • mustruluiesc
(să)
  • mustruluiesc
  • mustruluiam
  • mustruluii
  • mustruluisem
a II-a (tu)
  • mustruluiești
(să)
  • mustruluiești
  • mustruluiai
  • mustruluiși
  • mustruluiseși
a III-a (el, ea)
  • mustruluiește
(să)
  • mustruluiască
  • mustruluia
  • mustrului
  • mustruluise
plural I (noi)
  • mustruluim
(să)
  • mustruluim
  • mustruluiam
  • mustruluirăm
  • mustruluiserăm
  • mustruluisem
a II-a (voi)
  • mustruluiți
(să)
  • mustruluiți
  • mustruluiați
  • mustruluirăți
  • mustruluiserăți
  • mustruluiseți
a III-a (ei, ele)
  • mustruluiesc
(să)
  • mustruluiască
  • mustruluiau
  • mustruluiră
  • mustruluiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)