10 definiții pentru murgit
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MURGIT s. n. (Înv. și reg.) Amurg. – V. murgi1.
murgit sn [At: BUDAI-DELEANU, Ț. 255 / Pl: (rar) ~uri / E: murgi1] Amurg.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MURGIT s. n. (Reg.) Amurg. – V. murgi1.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
MURGIT s. n. (Rar, în loc. adv.) În murgit = pe înserate, în amurg. Cîndu-i colea în murgit, Badea din codru-a ieșit. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 286.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
murgít, V. amurgit.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
murgit (înv., reg.) s. n.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
murgit (înv., reg.) s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
murgit s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
MURGIT s. v. amurg, apus, asfințit, înserare, seară.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
murgit s. v. AMURG. APUS. ASFINȚIT. ÎNSERARE. SEARĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: murgit
substantiv neutru (N29) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
murgitsubstantiv neutru
- 1. Amurg, apus, asfințit, seară, înserare. DEX '09 DEX '98
- În murgit = pe înserate, în amurg. DLRLC
- Cîndu-i colea în murgit, Badea din codru-a ieșit. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 286. DLRLC
-
-
etimologie:
- murgi DEX '09 DEX '98