opțiuni
  • info

9 definiții pentru moviliță

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MOVILIȚĂ, movilițe, s. f. Diminutiv al lui movilă; moviluță. – Movilă + suf. -iță.

MOVILIȚĂ, movilițe, s. f. Diminutiv al lui movilă; moviluță. – Movilă + suf. -iță.

moviliță sf [At: NECULCE, L. 10 / Pl: ~țe / E: movilă + -ță] 1-10 (Șhp) Movilă (1, 4, 6, 8-9) (cam mică) Si: (reg) moviluță (1-10).

MOVILIȚĂ, movilițe, s. f. Diminutiv al lui movilă. Șezu privind acea proaspătă moviliță de pămînt, pînă ce soarele începu a se coborî spre apus. NEGRUZZI, S. I 32. Pe gura movilei Ș-a moviliței, Sînt trei sulițe înfipte. PĂSCULESCU, L. P. 222. Foaie verde peliniță, Sus pe verdea moviliță Voinicelul se urca... Ochii roată că-și făcea. TEODORESCU, P. P. 451.

movilíță f., pl. e (dim. d. movilă). Movilă mică.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

moviliță s. f., g.-d. art. moviliței; pl. movilițe

moviliță s. f., g.-d. art. moviliței; pl. movilițe

moviliță s. f., g.-d. art. moviliței; pl. movilițe

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MOVILIȚĂ s. 1. (GEOGR.) (reg.) moviluță. 2. v. mușuroi.

MOVILIȚĂ s. 1. (GEOGR.) (reg.) moviluță. 2. mușuroi. (O ~ de pămînt făcută de cîrtițe.)

Intrare: moviliță
moviliță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • moviliță
  • movilița
plural
  • movilițe
  • movilițele
genitiv-dativ singular
  • movilițe
  • moviliței
plural
  • movilițe
  • movilițelor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

moviliță, movilițesubstantiv feminin

  • 1. Diminutiv al lui movilă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: moviluță mușuroi
    • format_quote Șezu privind acea proaspătă moviliță de pămînt, pînă ce soarele începu a se coborî spre apus. NEGRUZZI, S. I 32. DLRLC
    • format_quote Pe gura movilei Ș-a moviliței, Sînt trei sulițe înfipte. PĂSCULESCU, L. P. 222. DLRLC
    • format_quote Foaie verde peliniță, Sus pe verdea moviliță Voinicelul se urca... Ochii roată că-și făcea. TEODORESCU, P. P. 451. DLRLC
etimologie:
  • Movilă + sufix -iță. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.