2 definiții pentru mințire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

mințire sf [At: POLIZU/ Pl: ~ri / E: minți] (Îdt) 1 Susținere intenționată a unor lucruri neadevărate Si: mințit1 (1). 2 Inducere în eroare Si: mințit1 (2). 3 Înșelare în dragoste Si: mințit1 (3). 4 Denaturare a realității Si: mințit1 (4). 5 Trădare a cuiva Si: mințit1 (5).

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MINȚIRE s. f. (În dicționarele din secolul trecut) Acțiunea de a minți. Cf. POLIZU, PONTBRIANT, D., COSTINESCU, LM, DDRF. - Pl.: mințiri. – V. minți.

Intrare: mințire
mințire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mințire
  • mințirea
plural
  • mințiri
  • mințirile
genitiv-dativ singular
  • mințiri
  • mințirii
plural
  • mințiri
  • mințirilor
vocativ singular
plural