10 definiții pentru milosârdi
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
milosârdi vr [At: CORESI, EV. 388 / V: ~sirdi, ~lus~ / Pzi: ~desc / E: slv милосръдити] 1 (Înv; udp „de”, „spre”) A se milostivi (1). 2 A se arăta milos (5).
milosird v vz milosârdi
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
milusârdi v vz milosârdi
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MILOSÎRDI vb. (Mold., ȚR) A se milostivi. A: De neputința lui milosirdîndu-se. CANTEMIR, IST. B: Să vor milosîrdi spre ei. BIBLIA (1688). », Etimologie: sl. milosrŭditi. Vezi și miloserdnic, milosîrd, milosîrdie.
- sursa: DLRLV (1987)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
milosîrdésc (mă) v. refl. (vsl. milosrŭditi). Vechĭ. Mă milostivesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
MILOSÂRDI vb. v. îndura, milostivi.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
milosîrdi vb. v. ÎNDURA. MILOSTIVI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare neclasificate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
MILOSIRDÍ vb. IV v. milosîrdi.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MILOSÎRDÍ vb. IV. Refl. (Învechit; adesea urmat de determinări introduse prin prep. „de” sau „spre”) 1. A se milostivi (1). Un samareanin . . . milosîrdi-se. CORESI, EV. 388. De neputința lui milosirdindu-se. CANTEMIR, IST. 149. 2. A se milostivi (2). Și se milusîrdi I[su]s, pipăi ochii lor și iată văzură. TETRAEV. (1 574), 235. Să vor milosîrdi spre ei. BIBLIA (1688), 2492/51. – Prez. ind.: milosîrdesc. – Și: milosîrdi, milusîrdi vb. IV. – Din slavonul милосръдити.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MILUSÎRDI vb. IV v. milosîrdi.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
verb (V401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|