11 definiții pentru milog


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MILÓG, -OÁGĂ, milogi, -oage, s. m. și f. Cerșetor (infirm). ♦ Persoană care se roagă de cineva cu insistență, înjosindu-se, pentru a obține ceva. ♦ (Reg.) Om infirm, schilod. – Din milă1, probabil prin contaminare cu olog.

MILÓG, -OÁGĂ, milogi, -oage, s. m. și f. Cerșetor (infirm). ♦ Persoană care se roagă de cineva cu insistență, înjosindu-se, pentru a obține ceva. ♦ (Reg.) Om infirm, schilod. – Din milă1, probabil prin contaminare cu olog.

milog, ~oa smf [At: PISCUPESCU, O. 174/ 14 / V: miul~ / Pl: ~ogi, ~oage / E: pbl ctm milă1 + olog] 1-2 (Rar sf) Cerșetor (infirm). 3 (Pex) Persoană infirmă.

MILÓG, -OÁGĂ, milogi, -oage, s. m. și f. Cerșetor. Pe la porți domnești n-am fost milog. BENIUC, V. 10. Stăteați tustrei ca niște mogîldețe... «Ca niște milogi», l-ai auzit pe tata mîrîind. PAS, Z. I 177. Cu trunchiul zgîrcit cu aeru-i de milog stăruitor, acest copac stîrni mînia cerului. GALACTION, O. I 79.

MILÓG ~oágă (~ógi, ~oáge) m. și f. 1) Persoană (infimă) care umblă cu cerșitul; cerșetor. 2) Persoană care se milogește pentru a obține ceva. 3) Persoană care are un beteșug; om calic. /Din milă

milog m. 1. care cere milă, cerșetor; 2. (ironic) suplicant.

milóg, -oágă s. (d. milă și suf. -og din olog, slăbănog). Calic, cerșitor. Fig. Iron. Suplicant.

miulog, ~oa smf vz milog


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MILOG s. cerșetor, (pop.) sărac, (înv. și reg.) calic, mișel, (Transilv. și Bucov.) colduș, (arg.) manglitor.

Intrare: milog
substantiv masculin (M14)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • milog
  • milogul
  • milogu‑
plural
  • milogi
  • milogii
genitiv-dativ singular
  • milog
  • milogului
plural
  • milogi
  • milogilor
vocativ singular
  • milogule
plural
  • milogilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

milog, -oagă miloagă

  • 1. Cerșetor (infirm).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: cerșetor, -oare 3 exemple
    exemple
    • Pe la porți domnești n-am fost milog. BENIUC, V. 10.
      surse: DLRLC
    • Stăteați tustrei ca niște mogîldețe... «Ca niște milogi», l-ai auzit pe tata mîrîind. PAS, Z. I 177.
      surse: DLRLC
    • Cu trunchiul zgîrcit... cu aeru-i de milog stăruitor, acest copac stîrni mînia cerului. GALACTION, O. I 79.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Persoană care se roagă de cineva cu insistență, înjosindu-se, pentru a obține ceva.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 1.2. regional Om infirm, schilod.
      surse: DEX '09 DEX '98

etimologie:

  • milă, probabil prin contaminare cu olog.
    surse: DEX '09 DEX '98