19 definiții pentru miezuină
din care- explicative (10)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
- specializate (1)
- altele (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MIEZUINĂ, miezuini, s. f. (Pop.) 1. Hat, răzor (între ogoare). 2. Gard care desparte două case, două proprietăți. [Pl. și: miezuine] – Cf. miez, mejdină.
miezuină sf [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / V: (reg) ~ziuină, ~imă, ~unie, miz~ / Pl: ~ni, ~ne / E: ns cf. miez, mejdină] 1 Răzor între două ogoare. 2 Hotar între două regiuni, provincii sau țări. 3 (Pop) Gard despărțitor. 4 (Pop) Perete dintre două case, dintre o casă și un grajd sau dintre camerele de locuit și tindă. 5 (Pop) Spațiu liber dintre două case. 6 (Ban; Trs) Pârleaz. 7 (Reg, îf ~zunie) Zgârci al nasului Cf mijlocar (14). 8 (Reg) Livadă de lângă casă. 9 (Reg; pbl) Hrană strânsă pentru iarnă de animale Vz mișină.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MIEZUINĂ, miezuine, s. f. (Pop.) 1. Hat, răzor (între ogoare). 2. Gard care desparte două case. – Cf. miez, mejdină.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MIEZUINĂ, miezuine, s. f. (Regional) Brazdă, fîșie îngustă de pămînt care formează hotarul dintre două locuri; hat, răzor. Ține porumbei, și a mai sădit și-un șir de salcîmi de-a lungul miezuinei. SLAVICI, N. I 252. – Pronunțat: mie-.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mĭezuínă, V. mezuină.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
mieziuină sf vz miezuină
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
miezunie sf vz miezuină
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mizuină sf vz miezuină
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mezuínă și mĭezuínă f., pl. ĭ și e (var. din mejdină saŭ ceh. mezina, mezuină, după vizuină. V. mejdină). Munt. Trans. Hat, răzor, răstav, hotar între ogoare. – În BSG. 1922, 163: (Prah.): mĭezuină, hotar de gard. În Bc. (rev. I. Crg. 6, 315) mizuină, livadă lîngă casă.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
mizuínă, V. mezuină.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
miezuină (pop.) s. f., g.-d. art. miezuinii; pl. miezuini
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
miezuină (pop.) s. f., g.-d. art. miezuinii; pl. miezuini
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
miezuină s. f., g.-d. art. miezuinii; pl. miezuini
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
MIEZUINĂ s. v. frontieră, graniță, hat, hotar, limită teritorială, răzor.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
miezuină s. v. FRONTIERĂ. GRANIȚĂ. HAT. HOTAR. LIMITĂ TERITORIALĂ. RĂZOR.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
miezunie, miezunii, (dial. mnezunie), s.f. – (reg.) Hat, mejdă, hotar. – Din miez „mijloc” (< lat. medius), cf. mezuină.
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare neclasificate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
MIEZUÍNĂ s. f. 1. Hat, răzor (între două ogoare). Cf. LB, BARCIANU, V., LM, DDRF. Dl. Crețu scoase mapa și-i arătă miezuină: cu un stînjin venea încă mai mult pe partea lui Crețu. AGÎRBICEANU, D. Ț. 116. Cum se hotăresc . . . miezuinele, Așa să se hotărească Și să se despărțească Gura lui N. N. cea rea. MARIAN, V. 47, cf. REV. CRIT. IV, 145, com. din FRATA-TURDA, CHEST. IV 29/149, ALRM SN I h 2, A V 21. ♦ Hotar între două regiuni, între două provincii sau între două țări. M-am mirat cum și natura a demarcat hotarul Rusiei, căci o mică ridicătură, formînd miezuină între dînsa și Prusia, sta încă învălită în mantaua intactă de nea. CODRU-DRĂGUȘANU, C. 202. Despărțăminte de trupe. . . trec preste mieziuini și calcă pămîntul stătătoriu sub auctoritatea banală. BARIȚIU, P. A. II, 232, cf. ALEXI, W. 2. (Popular) Gard care desparte două case sau două proprietăți etc.; perete care desparte două case, o casă de un grajd alăturat, tinda de camerele de locuit; spațiul liber dintre două case. Cf. BUDAI-DELEANU, LEX. Unul dintre vecinii lui. . . a sădit și-un șir de salcîmi de-a lungul miezuinei: ziua toată, porumbeii țopăiesc pe tăblițe de pe casa lui. SLAVICI, N. I, 252, cf. DDRF, JAHRESBER. IV, 329, SIMA, M. 184, CADE, SCRIBAN, D., PĂCALĂ, M. R. 414, ALR I 948/278, 280, 283, 290, 337, 339, 782, ALR II/784, 833, A VI 32, MAT. DIALECT. I, 212. ♦ (Prin nord-estul Ban. și prin sud-vestul Transilv.) Pîrleaz. Cf. CHEST. II 413/7, A II 9. ♦ (Regional; în forma miezunie) Zgîrciul nasului (Borșa-Vișeu de Sus). Cf. m i j l o c a r (I 12). Cf. ALRM II/I h 17/362. ♦ (Regional) Livadă lîngă casă (Larga-Tîrgu Ocna). I. CR. VI, 315. 3. (Regional) „Strînsură pentru iarnă”. V. m i ș i n ă. I. CR. VI, 152. Am găsit o mnizuină cît baniță de alune strînse de veveriță. ib. – Pl.: miezuini și miezuine. – Și: (regional) miezuímă (CHEST. IV 29/149), miezunie (ALR I 948/278, 280, 283, 290, 337, 339, ALRM II/I h 17/362, MAT. DIALECT, I, 212), mieziuínă, mizuínă s. f. Cf. m i e z, m e j d i n ă.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MIEZIUÍNĂ s. f. v. miezuină.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MIEZUNÍE s. f. v. miezuină.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |