15 definiții pentru maimuțări

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MAIMUȚĂRI, maimuțăresc, vb. IV. 1. Tranz. A imita pe cineva (pentru a-l lua în râs); a maimuți. 2. Refl. A folosi gesturi sau vorbe afectate, a se strâmba, a se schimonosi; a se fandosi. – Maimuță + suf. -ări.

MAIMUȚĂRI, maimuțăresc, vb. IV. 1. Tranz. A imita pe cineva (pentru a-l lua în râs); a maimuți. 2. Refl. A folosi gesturi sau vorbe afectate, a se strâmba, a se schimonosi; a se fandosi. – Maimuță + suf. -ări.

maimuțări [At: ȘĂINEANU, D. U. / Pzi: ~resc / E: maimuță + -ări] 1-2 vt A imita pe cineva (spre a lua în râs sau) spre a stârni râsul Si: (înv) a maimuți (1-2) Vz parodia. 3 vr A folosi gesturi sau vorbe afectate, în scopul de a impresiona Si: a se strâmba, a se schimonosi, a se maimuți (3), a se fandosi. 4 vr A se comporta neserios.

MAIMUȚĂRI, maimuțăresc, vb. IV. Tranz. A imita pe cineva urmărind efecte comice; a lua în rîs pe cineva imitîndu-i vorbele, gesturile etc. Făcea pozne și la bucătărie cînd se întîmpla să lipsească bucătăreasa, maimuțărindu-i pe clienți, pe cliente. PAS, Z. II 65.

A MAIMUȚĂRI ~esc tranz. (persoane și manifestări ale acestora) A imita în scop de batjocură. /maimuță + suf. ~ări

A SE MAIMUȚĂRI mă ~esc intranz. fam. A-și urâți în mod voit expresia feței; a face grimase. /maimuță + suf. ~ări

maimuțărì v. a căuta să imite (cum fac maimuțele).

maimuțesc, ~ească a [At: COSTINESCU / Pl: ~ești / E: maimuță + -esc] (Rar) 1 Care aparține maimuței (1) Si: (rar) momițesc (1). 2 Referitor la maimuță (1) Si: (rar) momițesc (2). 3 Ca al maimuței (1) Si: (rar) momițesc (3).

maĭmuțésc și (maĭ des) maĭmuțărésc v. tr. (d. maĭmuță). Imitez ridicul ceĭa ce face altu: nu maĭmuțărițĭ moda! V. refl. Mă port ca o maĭmuță. – În Mold. momi- și monițăresc; în Trans. (Vechĭ) măĭmuĭesc.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

maimuțări (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. maimuțăresc, 3 sg. maimuțărește, imperf. 1 maimuțăream; conj. prez. 1 sg. să maimuțăresc, 3 să maimuțărească

maimuțări (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. maimuțăresc, imperf. 3 sg. maimuțărea; conj. prez. 3 să maimuțărească

maimuțări vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. maimuțăresc, imperf. 3 sg. maimuțărea; conj. prez. 3 sg. și pl. maimuțărească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MAIMUȚĂRI vb. 1. a se poci, a se schimonosi, a se strâmba, (rar) a se maimuți, (pop. și fam.) a se scălâmbăia, (reg.) a se zgâmboi. (Nu te mai ~ atâta!) 2. (rar) a maimuți. (A ~ pe cineva.) 3. a se afecta, a se fandosi, a se prosti, a se sclifosi, (pop. și fam.) a se scălâmbăia, (pop.) a se fasoli, a se izmeni, (înv. și reg.) a se sfandosi, (reg.) a se mandosi, a se marghioli, a se schimonosi, (înv.) a se marafetui. (Se ~ în comportare.)

MAIMUȚĂRI vb. 1. a se poci, a se schimonosi, a se strîmba, (rar) a se maimuți, (pop. și fam.) a se scălîmbăia, (reg.) a se zgîmboi. (Nu te mai ~ atîta!) 2. (rar) a maimuți. (A ~ pe cineva.) 3. a se afecta, a se fandosi, a se prosti, a se sclifosi, (pop. și fam.) a se scălîmbăia, (pop.) a se fasoli, a se izmeni, (înv. și reg.) a se sfandosi, (reg.) a se mandosi, a se marghioli, a se schimonosi, (înv.) a se marafetui. (Se ~ în comportare.)

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MAIMUȚĂRI vb. IV. 1. Tranz. A imita (spre a lua în rîs sau spre a stîrni rîsul); a maimuți. V. pa r o d i a. Cf. ȘĂINEANU, D. U., BARCIANU. Și, maimuțărind astfel pe Stoica beat cum se legăna pe capră, se duse să se joace. D. ZAMFIRESCU, T. S. 20. Pe om vrea să-l maimuțărească. GORUN, F. 176. Fluiera și el vesel, vrînd să maimuțărească pe Sulea. REBREANU, NUV. 63. Făcea pozne și la bucătărie. . . , maimuțărindu-i pe clienți, pe cliente. . . PAS, L. II, 65. Au început să vorbească între ei franțuzește. Nemții s-au pornit să-i maimuțărească, folosind diferite expresii franțuzești. BENIUC, M. C. I, 28, cf. PAMFILE, J. III, 90. 2. R e f l. A folosi gesturi sau vorbe afectate (în scopul de a impresiona); a se strîmba, a se schimonosi, a se maimuți; a se fandosi. Doamnă, v-am spus că. . . am luat măsuri să ne despărțim legal. . . Haide acasă și nu te mai maimuțări așa. CĂLINESCU, E. O. ii, 305. Noi ne facem de cap, ne maimuțărim, ne dăm aere. PAS, Z. II, 219. ♦ A se comporta ușuratic, neserios. Pe vremea mea fetele erau sfinte. Olimpia să se maimuțărească în halul ăsta! CĂLINESCU, E. O. II, 77. – Prez. ind.: maimuțăresc.Maimuță + suf. -ări.

Intrare: maimuțări
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • maimuțări
  • maimuțărire
  • maimuțărit
  • maimuțăritu‑
  • maimuțărind
  • maimuțărindu‑
singular plural
  • maimuțărește
  • maimuțăriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • maimuțăresc
(să)
  • maimuțăresc
  • maimuțăream
  • maimuțării
  • maimuțărisem
a II-a (tu)
  • maimuțărești
(să)
  • maimuțărești
  • maimuțăreai
  • maimuțăriși
  • maimuțăriseși
a III-a (el, ea)
  • maimuțărește
(să)
  • maimuțărească
  • maimuțărea
  • maimuțări
  • maimuțărise
plural I (noi)
  • maimuțărim
(să)
  • maimuțărim
  • maimuțăream
  • maimuțărirăm
  • maimuțăriserăm
  • maimuțărisem
a II-a (voi)
  • maimuțăriți
(să)
  • maimuțăriți
  • maimuțăreați
  • maimuțărirăți
  • maimuțăriserăți
  • maimuțăriseți
a III-a (ei, ele)
  • maimuțăresc
(să)
  • maimuțărească
  • maimuțăreau
  • maimuțări
  • maimuțăriseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

maimuțări, maimuțărescverb

  • 1. tranzitiv A imita pe cineva (pentru a-l lua în râs). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Făcea pozne și la bucătărie cînd se întîmpla să lipsească bucătăreasa, maimuțărindu-i pe clienți, pe cliente. PAS, Z. II 65. DLRLC
  • 2. reflexiv A folosi gesturi sau vorbe afectate, a se strâmba, a se schimonosi; a se fandosi. DEX '09 DEX '98
etimologie:
  • Maimuță + sufix -ări. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.