opțiuni
  • info

12 definiții pentru maial

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MAIAL, maiale, s. n. (Reg.) Serbare sau petrecere câmpenească în cinstea primăverii, organizată (de școlari) în luna mai4. [Pr.: ma-ial] – După germ. Majalis.[1]

  1. Nu există Majalis în germană, probabil latină. — Octavian Mocanu

MAIAL, maiale, s. n. (Reg.) Serbare sau petrecere câmpenească în cinstea primăverii, organizată (de școlari) în luna mai4. [Pr.: ma-ial] – După germ. Majalis.[1]

maial sn [At: F (1879), 279 / V: maialiș, măialăs / Pl: ~e / E: ger Majalis, mg majalis] 1 (Trs, Buc) Serbare sau petrecere câmpenească în cinstea primăverii organizată de școlari în luna mai Vz arminden, nedeie. 2 (Reg; îf maialiș) Joc al călușarilor.

MAIAL, maiale și maialuri, s. n. (Transilv., Bucov.) Petrecere cîmpenească tradițională cu jocuri și dansuri, organizată de obicei în luna mai.

maialiș sn vz maial

măialăs sn vz maial

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

maial (reg.) s. n., pl. maiale

maial (reg.) s. n., pl. maiale

maial s. n. (sil. -ial), pl. maiale

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

maial2, maiale, s.n. (reg.) serbare sau petrecere câmpenească în cinstea primăverii, organizată de școlari în luna mai.

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MAIÁL s. n. (De obicei la sg.) 1. (Transilv., Bucov.) Serbare sau petrecere cîmpenească în cinstea primăverii, organizată (de școlari) în luna mai. V. a r m i n d e n, n e d e i e. Școala română d-aici a serbat maialul, la care a luat parte nu numai o imensă mulțime de popor d-aici... ci și din satele învecinate. F (1879), 279, cf. ALEXI, W. Sărbătorirea învierii în natură, sărbătorirea primăverii, maialul cum ziceam noi, armindelul cum ziceau românii ardeleni. SBIERA, S. 169. Se proiectase un maial și o excursie. AGÎRBICEANU, L. T. 345, cf. ALR II 4249/105, ALR II/574. 2. (Regional, în forma maialiș) Jocul călușarilor (Beclean-Dej). ALR II 4335/260. – Pl.: maiale BARCIANU. – Și: măiálăs (ALR II 4249/105), maialiș (ib. 4335/260, ALR II/574) s.n. – După germ. Majalis. – Maialiș < magh. majális.

MAIALÍȘ s. n. v. maial.

MĂIÁLĂS s. n. v. maial.

Intrare: maial
maial1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • maial
  • maialul
  • maialu‑
plural
  • maiale
  • maialele
genitiv-dativ singular
  • maial
  • maialului
plural
  • maiale
  • maialelor
vocativ singular —
plural —
maial2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DLRLC
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • maial
  • maialul
  • maialu‑
plural
  • maialuri
  • maialurile
genitiv-dativ singular
  • maial
  • maialului
plural
  • maialuri
  • maialurilor
vocativ singular —
plural —
măialăs
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
maialiș
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

maial, maialesubstantiv neutru

  • 1. regional Serbare sau petrecere câmpenească în cinstea primăverii, organizată (de școlari) în luna mai. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.