8 definiții pentru machire


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MAQUIS, maquis-uri, s. n. 1. Formațiune vegetală deasă, compusă din tufișuri și din arbuști veșnic verzi, caracteristică unor regiuni mediteraneene. 2. Mișcare a partizanilor francezi din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. [Scris și: machis.Pr.: machí] – Cuv. fr.[1]

  1. După alte surse, și: machi. LauraGellner

maquis sn [At: DN3 / S și: machi / P: machi / E: fr maquis] 1 Formație vegetală deasă, compusă din tufișuri și din arbuști veșnic verzi, caracteristică unor regiuni mediteraneene. 2 Mișcare a partizanilor francezi din timpul celui de-al doilea război mondial.

MAQUÍS s. n. 1. Formație vegetală deasă, compusă din tufișuri și din arbuști veșnic verzi, caracteristică unor regiuni mediteraneene. 2. Mișcare a partizanilor francezi din timpul celui de-al doilea război mondial. [Scris și: machi.Pr.: machí][1]

  1. Scris și machis (vezi DEX’09). — LauraGellner

MACHÍ s. n. Formație vegetală de tufișuri și arbuști adaptați la uscăciune, caracteristică regiunii din jurul Mării Mediterane.

MACHÍ s.n. 1. Teren acoperit cu o vegetație de tufișuri și de arbuști spinoși, adaptați, care se întâlnește în unele regiuni mediteraneene. 2. Formații de luptători pentru libertate, de partizani, în al doilea război mondial (mai ales din Franța, din Spania și din Italia). [Pl. invar. scris și maquis. / < fr. maquis, cf. cors. macchia].


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

machi, machesc v. r. a se îmbăta.

Intrare: machire
machire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • machire
  • machirea
plural
  • machiri
  • machirile
genitiv-dativ singular
  • machiri
  • machirii
plural
  • machiri
  • machirilor
vocativ singular
plural