mașinărie sf [At: DESEN ARH. 9/22 / V: (înv) mahi~ / Pl: ~ii / E: mașină + -ărie cdp fr machinerie] 1 Totalitate a pieselor și angrenajelor care alcătuiesc mecanismul unei mașini (1) Si: mecanism (1). 2 (Pex) Mașină (1). 3 (Reg) Stomac la om și la vite.

MAȘINĂRIE, mașinării, s. f. Totalitatea pieselor unei mașini sau ale unui grup de mașini. ◊ Mașină. Alerga ca un animal, cu mișcări de manechin, de mașinărie, DUMITRIU, B F. 126. Ai să le vezi aici, cînd vor veni mașinăriile prietenului nostru Iosif. SADOVEANU, P. M. 23. ◊ Fig. Într-o tăcere penibilă, tragică, el privea la rămășița de viață care mai palpita cu îndărătnicie încă în mașinăria aceea umană distrusă. BART, E. 341. ♦ Mecanism. Mașinăria ceasornicului.

MAȘINĂRIE s.f. Ansamblul pieselor unei mașini; mecanism; (p. ext.) mașină. [Gen. -iei. / cf. fr. machinerie].

MAȘINĂRIE s. f. ansamblu de piese ale unei mașini; mecanism. (< fr. machinerie)

MAȘINĂRIE ~i f. 1) Ansamblu de piese din care este constituit un mecanism, o mașină. 2) Sistem de mecanisme antrenate în aceeași acțiune. /mașină + suf. ~ărie

mașinărie f. mecanism.

*mașinărie f. (d. mașină; fr. machinerie). Mecanizm. Locu unde-s mașinile saŭ mare număr de mașinĭ: a te scoborî la mașinăria unuĭ vapor.

mahinărie sf vz mașinărie

mașinărie s. f., art. mașinăria, g.-d. art. mașinăriei; pl. mașinării, art. mașinăriile (desp. -ri-i-)

mașinărie s. f., art. mașinăria, g.-d. art. mașinăriei; pl. mașinării, art. mașinăriile

mașinărie s. f., art. mașinăria, g.-d. art. mașinăriei; pl. mașinării, art. mașinăriile

MAȘINĂRIE s. v. mecanism.

MAȘINĂRIE s. (TEHN.) mecanism, (rar) mașină, (înv.) mecanică, mihanie. (~ de ceasornic.)

DEUS EX MACHINA (lat.) zeul din mașinărie – Conflictul complicat al pieselor din Antichitate era rezolvat în chip fericit de un personaj supranatural, coborât pe scenă cu ajutorul unei mașinării. Expresia se utilizează pentru rezolvarea neverosimilă a unor situații dificile.

Deux ex machina (lat. „Un zeu dintr-o mașinărie”) – Cuvinte latine care se folosesc numai în original, deoarece e greu de realizat o traducere cencisă. Platon, în dialogul său Kratylos, explică obîrșia acestei curioase formule. În vechime exista credința că oamenii nu puteau și nici nu aveau voie să dezlege probleme complicate de viață, de destin, în măsură să fie soluționate numai de puterea zeilor. De aceea, în teatrul antic, cînd intriga piesei devenea mai încurcată și deznodămîntul mai dificil, era coborîtă din „ceruri”, cu ajutorul unei mașinării, o zeitate care rezolva lucrurile de obicei în mod fericit. (De pildă, apariția zeiței Artemis în Ifigenia în Aulida de Euripide). Expresia este folosită și astăzi, tot în teatru, cînd fără mașinărie și chiar fără justificare, survine un eveniment, sau un personaj, care-l ajută pe autor să rezolve repede conflictul și să termine piesa. Dar expresia deus ex machina s-a introdus cu vremea și în alte domenii, semnificînd tot o apariție fericită și neașteptată, care dă o întorsătură bruscă și o dezlegare favorabilă unei situații dificile. De obicei însă e folosită astăzi cu ironie, cu o notă de umor, spre a sublinia neverosimilul unei asemenea împrejurări. Balzac scrie în romanul Moș Goriot: "Domnul Gondureau, care părea iscusit în cunoașterea oamenilor, văzînd de la început în Poiret pe unul dintre acești birocrați neghiobi, a scos, atunci cînd a fost nevoie, cuvîntul-talisman Excelența sa, ca pe un deus ex machina (Opere, vol. III, ESPLA, 1957, p. 375). TEA.

MAȘINĂRIE s. f. 1. Totalitatea pieselor și angrenajelor care alcătuiesc mecanismul unei mașini (I 1) mecanism; p. ext. mașină (I I). Trebuie să facă mai nainte plan pe hîrtie de orice va să alcătuiască. . . de dulgherie, tîmplărie, mașinărie. DESEN ARH. 9/22, cf. POLIZU, PONBRIANT, D., DDRF, ȘĂINEANU, D. U., BARCIANU, ALEXI, W., ENC. AGR. Ai să le vezi aici, cînd vor veni mașinăriile prietenului nostru Iosif. SADOVEANU, P. M. 23. Un ceasornic cu mașinăria stricată. V. ROM. decembrie 1954, 46. ◊ F i g. Într-o tăcere penibilă, tragică. . . privea la rămășița de viață care încă mai palpita cu îndărătnicie încă în mașinăria aceea umană distrusă. BART, E. 341. În dimineața asta, mașinăria negustorească a Amsterdamului s-a declanșat. SADOVEANU, P. IX, 245. 2. (Regional) Stomac (la om și la vite) (Lăpugiu de Sus-Brad). ALRM I/I h 66/85. - Pl.: mașinării. – Și: (învechit) mahinăríe s. f. PONTBRIANT, D. – Mașină + suf. -ărie, după fr. machinerie.

MAHINĂRÍE s. f. v. mașinărie.