9 definiții pentru mătrice

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

mătrice sf vz matrice

mătrice f. 1. colici, mai ales la prunci; 2. boală de vite: pântecărie; 3. plantă aromatică, crește pe lângă locuințele și gardurile din sate, uneori cultivată prin grădini (Pyrethrum parthenium). [Lat. MATRICEM].

mătríce f. (lat. mátrix, -icsi. V. matrice). Colicĭ la copiiĭ micĭ. Granat, piretru.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MĂTRÍCE s. v. colică, crampă, granat, mitră, mușețel, paracherniță, reumatism, spasm, spilcuță, uter, ventrilică.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

mătríce (mătríci), s. f.1. (Înv.) Uter, sîn matern. – 2. Crampe la noii-născuți. – 3. (Trans., Maram.) Reumatism. – 4. (Banat) Oaie cu lapte. – 5. Mușețel (Matricaria chamomilla). – 6. Plantă, Pyrethrum parthenium. – 7. Paracherniță (Parietaria officinalis). – 8. Bobornic (Veronica officinalis). – Mr. mătrică. Lat. matricem (Pușcariu 1051; Candrea-Dens., 1072; REW 5422). E dubletul lui matrice, s. f. (uter), din fr. matrice și al lui matriță, s. f. (tipar, formă), din germ. Matrize. Der. mătricer, s. m. (Banat, cioban care păzește oile cu lapte).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

mătríce, mătrici, s.f. – (med.) 1. Reumatism (Țiplea, 1906): „Când ți se răscolește mătricea, se va schimba vremea” (Lenghel, 1979). (Trans., Maram., inclusiv în Maram. din dreapta Tisei). 2. Varice (se umflă venele de la pulpa piciorului). 3. Colici intestinali. – Lat. matricem (Pușcariu, CDDE, cf. DER; Șăineanu, Scriban); var. a lui matrice (< lat. matrix) (MDA).

mătríce, mătrici, s.f. – (med.) 1. Reumatism (Țiplea 1906): „Când ți se răscolește mătricea, se va schimba vremea” (Lenghel 1979). 2. Varice (se umflă venele de la pulpa piciorului). 3. Colici intestinali. – Lat. matricem (DER).

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MĂTRlCE s. f. I. 1. (Învechit) Mitră2. Mitrece a lu Dumnezeu, maica lu Hristos (cca 1 580). CUV. D. BĂTR. II, 312/6. Din mătrice și din scăldătoare, Și din fașe m-ai pus pre picioare. DOSOFTEI, PS. 66/3, cf. 14/18, BUDAI-DELEANU, LEX. Doctorul Cihac. . . au adaos către acest dar o colecție de embrioane (ființe care după zămislire încep a să formarisi în mătrice), începînd de la o lună și jumătate pînă la cinci. CR (1 834), 3421/22, cf. ARISTIA, PLUT. ◊ E x p r. Din mătrice = încă de cînd a fost conceput, înainte de a se naște. Un eschimos croit din mătrice a fi pescar. HASDEU, I. C. I, 247. 2. (Ban.) Oaie care a fătat și dă lapte. Acest vătav rînduiește care dintre păcurari are să păstorească mătricele, adecă oile cu lapte. LIUBA-IANA, M. 109, cf. BL I, 41, PUȘCARIU, L. R. I, 351, ALR I 1778/5, 18, 24, 26, 79. II. 1. (Regional) Nume dat unei presupuse boli interne (care se manifestă prin sterilitate). Multe femei sînt de părere că ele ar fi avînd un fel de morb lăuntric numit matrici, matrice sau mătrice și din cauza acestuia nu pot să nască copii. MARIAN, NA. 6. 2. (Popular) Colici intestinale (mai ales la nou-născuți) ; (regional) círcel. V. p l î n s u l – c e l – r ă u. Colica (matricea) din răceală. CALENDARIU (1814), 170/7, cf. LB. Copiii. . . sînt supuși durerilor de mătrice îndată după nașterea lor. PISCUPESCU, O. 226/13, cf. DDRF. Boii și vacile zac de felurite boale și anume. . . de mătrice sau pîntecărie. DAMÉ, T. 30, cf. N. LEON, MED. 137. Copilul bolnav de matrice are dureri strașnice la stomac, se zvîrcolește și icnește des. GRIGORIU-RIGO, M. P. I, .108. Pentru vindecarea altor boale (bubă-rea, mătrice, izdat, deochi etc.). CANDREA, F. 391, cf. 221, BIANU, D. S. Boala, la care este supus mai mult un copil după naștere, este mătricea sau durerile de stomac. ȘEZ. IV, 21, cf. PĂCALĂ, M. R. 262, BUJOREAN, B. L. 169. Capre negre se făcură, Sus la munte se suirâ, Lupii că le întîlnirâ. . . Pe (cutare) de mâtrice-l lăsară. TEODORESCU, P. P. 379, cf. ALR II/I h 116. ♦ E x p r. (Regional) A avea mătrici = (despre copii) a fi neastlmpărat. Cf. ALR I 1 568/268. 3. (Regional) Nume dat mai multor boli: a) apendicită. Cf. CV 1 950, nr. 4, 45 ; b) hemoroizi. Cf. ALRM II/I h 167 ; c) (mai ales la pl.) reumatism. Cf. BUJOREAN, B. L. 169, ȚIPLEA, P. P. 12, CANDREA, Ț. O. 50, CABA, SĂL. 90, BÎRLEA, C. P. 358, T. PAPAHAGI, M. 225. leș mătrice mătricatâ. . . La Ion nu te acolisî, Că la iel n-ai casă. ARH. FOLK. VI, 252, cf. com. din VAD-DIGHETUL MARMAȚIEI și din STRAJA-RĂDĂUȚI ; d) umflătură a vinelor de la mîini și de la picioare. V. v a r i c e. Com. MARIAN. Mătriciul este o umflătură pe picioare. Com. din ZAHAREȘTI-SUCEAVA, cf. ALR Il/l MN 58, 4189/260, 272, 284, LEXIC REG. 114. 4. (Prin nordul Transilv. ; la pl.) Furnicături (prin mîini sau prin picioare) provocate de amorțeală. M-o apucat mătrisi. ALR I 152/243, 247, 360, MAT. DIALECT, I, 285. M. III. (Bot. ; regional) 1. Paracherniță (Parietaria officinalis). Cf. I. GOLESCU, C., PANȚU, PL., BUJOREAN, B. L. 384. 2. Ventrilică (Veronica officinalis). Cf. PANȚU, PL. 3. Mușețel (Matricaria chamomilla). CADE. 4. Spilcuțe (Crysanthemum parthenium). Iarba-amară sau mătricea. . .crește sălbatecă primprejurul locuințelor. ȘEZ. XV, 43. Sub nume de poala-sfintei-Mării se mai indică și planta numită mătrice; granat, iarbă-amară, tarhon. ib. 107. – Pl.: mătrici și mătrice. – Și: matrice, (învechit) mitréce, (regional) mătrí (CDDE, ALR I 1 778/18, 26), mătrície (H V 73, XRV 213), matrície (CV 1 950, nr. 4, 45), metrice (LB, GRAIUL, I, 22), metrície (MAT. FOLK. 551) s. f. ; mătrici subst. - Lat. matrix, -icis. – Mătrică: sg. refăcut după pl. – Pentru matrice, cf. m a t r i c e1.

Intrare: mătrice
substantiv feminin (F122)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mătrice
  • mătricea
plural
  • mătrici
  • mătricile
genitiv-dativ singular
  • mătrici
  • mătricii
plural
  • mătrici
  • mătricilor
vocativ singular
plural