6 definiții pentru mâțișoară
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
mâțișoară sf [At: DOSOFTEI, ap. BV I, 262 / V: (îvr) măț~ / Pl: ~re / E: mâță + -ișoară] 1-6 (Rar) Mâțică (1-6). 7 (Bot; reg; mpl) Mâțișor (4). 8 (Trs; Mol) Nume dat mai multor varietăți de salcie.
mățișoară sf vz mâțișoară
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
MÂȚIȘOARĂ s. v. iov, pisicuță.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
mîțișoară s. v. IOV. PISICUȚĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare neclasificate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
MĂȚIȘOÁRĂ s. f. v. mîțișoară.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MÎȚIȘOARĂ s. f. I. (Rar) Mîțică. LB. II. (Bot.) 1. (Regional, mai ales la pl.) Mîțișor (II 1). Molitva la blagoslovitul mățășoarelor la duminica florilor. DOSOFTEI, în BV I, 262. În duminica florilor au primit mîțișoare sau stîlpările în genuche stînd. ȘINCAI, HR. III, 274/20, cf. POLIZU. Sub cuvîntul mîțișor pl. mîțișori, mîțișoară pl. mîțișoare. . . înțeleg românii din Bucovina floarea sălciei. MARIAN, S. R. II, 259. Se pun pe foc mîțișoare, – flori de salcie de la Florii. PAMFILE, VĂZD. 49, cf. 151, id. DUȘM. 268, GOROVEI, CR. 186. După ce a luat Sas nafură și mîțișoare se întoarse acasă de la biserică. MARIAN, T. 80, cf. com. din MARGINEA-RĂDĂUȚI, ALR I 990/536, 540, ALRM II/I h 261. 2. (Transilv., Mold.) Nume dat mai multor varietăți de salcie. Cf. ALR I 1926/231, 255, 320, 381, 576, ALR SN III h 628. – Pl.: mîțișoare. – Și: (învechit și regional) mățișoáră s. f. – Mîță + suf. -ișoarâ.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |