9 definiții pentru măturat (s.n.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MĂTURAT s. n. Măturare. – V. mătura.
MĂTURAT s. n. Măturare. – V. mătura.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
măturat1 sn [At: COȘBUC, P. I, 144 / Pl: (rar) ~uri / E: mătura] 1-2 Măturare (1-2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MĂTURAT s. n. Faptul de a mătura. Pe țăran el l-a găsit Ocupat cu măturatul curții. COȘBUC, P. I 144.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
măturat s. n.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
măturat s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
măturat s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
MĂTURAT s. măturare, măturătură. (~ul școlii.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MĂTURAT s. măturare, măturătură. (~ școlii.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare neclasificate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
MĂTURÁT1 s. n. Măturare. Pe țăran el l-a găsit, Ocupat cu măturatul Curții. COȘBUC, P. 144. – V. mătura.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv neutru (N29) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
măturatsubstantiv neutru
- 1. Măturare, măturătură. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: măturare măturătură
- Pe țăran el l-a găsit Ocupat cu măturatul curții. COȘBUC, P. I 144. DLRLC
-
etimologie:
- mătura DEX '98 DEX '09