8 definiții pentru măsurătoare (persoană)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MĂSURĂTOR, -OARE, măsurători, -oare, adj., s. m. și f., s. n. 1. Adj. (Rar) Care măsoară; cu care se măsoară. 2. S. m. și f. Persoană care măsoară ceva; spec. lucrător care efectuează operații de măsurare. ◊ (Pop.) Măsurător de pământ = inginer hotarnic. 3. S. n. Nume dat unor obiecte care servesc la măsurat. ♦ Compas sau instrument folosit pentru a măsura sau a verifica dimensiunile interioare sau exterioare ale unui obiect. – Măsura + suf. -ător.

MĂSURĂTOR, -OARE, măsurători, -oare, adj., subst. 1. Adj. (Rar) Care măsoară; cu care se măsoară. 2. S. m. și f. Persoană care măsoară ceva; spec. lucrător care efectuează operații de măsurare. ◊ (Pop.) Măsurător de pământ = inginer hotarnic. 3. S. n. și f. Nume dat unor obiecte care servesc la măsurat. ♦ Compas sau instrument folosit pentru a măsura sau a verifica dimensiunile interioare sau exterioare ale unui obiect. – Măsura + suf. -tor.

MĂSURĂTOR, -OARE, măsurători, -oare, adj. (Rar) Care măsoară. (Substantivat) Domnul Negru-vodă... măsurător de lume, Ce vrea pe-a ei măsură ca să-și croiască-un nume! ALECSANDRI, P. III 133. ♦ Care ajută la măsurat, cu care se măsoară. Compas măsurător. ♦ (Substantivat, n.) Calibru sau instrument folosit pentru a măsura sau a verifica dimensiunile interioare sau exterioare ale unui obiect.

MĂSURĂTOR3 ~oare (~ori, ~oare) m. și f. Persoană care efectuează operații de măsurare. /a măsura + suf. ~ător

măsurătór, -oáre adj. și s. Acela care măsoară. S. m. Cotar (o omidă).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

măsurătoare (persoană) s. f., g.-d. art. măsurătoarei; pl. măsurătoare

măsurător2 (rar) adj. m., s. m., pl. măsurători; adj. f., s. f. sg. și pl. măsurătoare

măsurător1 (rar) adj. m., s. m., pl. măsurători; adj. f., s. f. sg. și pl. măsurătoare

Intrare: măsurătoare (persoană)
măsurătoare1 (pl. -e) substantiv feminin admite vocativul
substantiv feminin (F103)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • măsurătoare
  • măsurătoarea
plural
  • măsurătoare
  • măsurătoarele
genitiv-dativ singular
  • măsurătoare
  • măsurătoarei
plural
  • măsurătoare
  • măsurătoarelor
vocativ singular
  • măsurătoare
  • măsurătoareo
plural
  • măsurătoarelor
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

măsurător, măsurătorisubstantiv masculin
măsurătoare, măsurătoaresubstantiv feminin

  • 1. Persoană care măsoară ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Domnul Negru-vodă... măsurător de lume, Ce vrea pe-a ei măsură ca să-și croiască-un nume! ALECSANDRI, P. III 133. DLRLC
    • 1.1. prin specializare Lucrător care efectuează operații de măsurare. DEX '09
    • 1.2. popular Măsurător de pământ = inginer hotarnic. DEX '09 DEX '98
etimologie:
  • Măsura + sufix -ător. DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.