4 definiții pentru măcelărit (adj.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MĂCELĂRIT2, -Ă, măcelăriți, -te, adj. Tăiat, ciopârțit, sfârtecat; masacrat. ♦ Fig. Zdrobit, frânt. – V. măcelări.
MĂCELĂRIT2, -Ă, măcelăriți, -te, adj. Tăiat, ciopârțit, sfârtecat; masacrat. ♦ Fig. Zdrobit, frânt. – V. măcelări.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
măcelărit2, ~ă a [At: PONTBRIANT, D. / Pl: ~iți, ~e / E: măcelări] 1 Tăiat în bucăți. 2 (D. mulțimi) Ucis cu sălbăticie. 3 (Fig; rar) Zdrobit.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MĂCELĂRIT2, -Ă, măcelăriți, -te, adj. Ucis în mod sîngeros; ciopîrțit, schilodit. Nu mai putu de bucurie cînd îi văzu [pe zmei] măcelăriți. ISPIRESCU, L. 256.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare neclasificate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
MĂCELĂRIT 2, -Ă adj. Tăiat, ciopîrțit, sfîrtecat; masacrat. Cf. PONTBRIANT, D. Nu mai putu de bucurie, cînd îi văzu măcelăriți. ISPIRESCU, L. 256, cf. DDRF. F i g. Măcelărit, porumbul s-a dus să moară-n sale. I-au mai rămas pe cîmpuri doar gleznele tăiate. LESNEA A. 112. ♦ F i g. (Rar) Zdrobit, frînt. Era cu totul măcelărit de trudă și bătaie. ȘEZ. III, 130. - Pl.: măcelăriți, -te. – V. măcelări.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
măcelărit, măcelărităadjectiv
- 1. Ciopârțit, masacrat, schilodit, sfârtecat, tăiat. DEX '09
- 1.2. Ucis în mod sângeros. DLRLC
- Nu mai putu de bucurie cînd îi văzu [pe zmei] măcelăriți. ISPIRESCU, L. 256. DLRLC
-
etimologie:
- măcelări DEX '09 DEX '98