15 definiții pentru mâr
din care- explicative (7)
- morfologice (4)
- relaționale (2)
- etimologice (1)
- altele (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MÂR interj. (Adesea repetat) Cuvânt care imită mârâitul câinelui. – Onomatopee.
mâr [At: LM / E: fo] 1 i (Rep; și pronunțat cu „r” prelungit) Sunet care redă mârâitul câinelui sau mormăitul ursului Vz mor. 2 (Îe) A nu zice nici ~ A nu spune nimic.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MÂR interj. Cuvânt care imită mârâitul câinelui. – Onomatopee.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MÂR interj. (se folosește pentru a reda mârâitul câinelui). ◊ (A nu face) nici câr, nici ~ a nu spune nimic; a fi indiferent la toate. /Onomat.
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
gâr-mâr i vz câr-mâr
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MÎR interj. (în expr.) Cîr-mîr (sau că-i mîr, că-i cîr) v. cîr.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mîr, interj. care arată vocea cîneluĭ în ainte de a lătra (V. hîr). A nu zice nicĭ cîr, nicĭ mîr (ca bg. ni vyk, ni gyk), a nu crîcni, a nu obĭecta nimic. V. mîc și mor 2.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
mâr/mâr-mâr interj.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
mâr/mâr-mâr interj.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
mâr/mâr-mâr interj.
- sursa: DOR (2008)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
mâr/mâr-mâr interj.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
mâr-mâr v. mâr
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
mâr-mâr v. mâr
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
MÂR interj. hâr! (Câinii fac: mâr!)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MÎR interj. hîr! (Cîinii fac: ~!)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
mîr interj. – Reproduce lătratul cîinelui. Creație expresivă. – Der. mîrîi, vb. (a lătra), cf. gr. σμαραγείν; mîrîială, s. f. (lătrat); mîrîit, s. n. (lătrat); mîrîit, s. n. (lătrat); mîrîitor, adj. (care latră); mîrîitură, s. f. (lătrat).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare neclasificate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
MÎR interj. (Adesea repetat și pronunțat cu „r” prelungit) Onomatopee care redă mîrîitul cîinelui sau mormăitul ursului. V. m o r. Cf. LM, BARCIANU. Mîr. . . mîr, începu ursul cînd auzi vocile apropiindu-se . . . Mîrr . . . mîrr . . . SĂM. I2 189. ◊ E x p r. (Substantivat) Cîr-mîr sau că(-i) mîr, că(-i) cîr v. c î r. (Substantivat) A nu zice nici mîr = a nu spune nimic. Vede și el pe omul nostru, se uită la dînsul – nu zice nici mîr. FURTUNĂ, C. 83. - Onomatopee.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mârinterjecție
- 1. Cuvânt care imită mârâitul câinelui. DEX '09sinonime: hâr
- (A nu face) nici câr, nici mâr = a nu spune nimic; a fi indiferent la toate. NODEX
etimologie:
- DEX '98 DEX '09