20 de definiții pentru locotenență

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LOCOTENÉNȚĂ, locotenențe, s. f. (Înv.) Funcția de locțiitor. ◊ (În epoca modernă, în Țara Românească și în Moldova) Locotenență domnească = formă de guvernământ provizoriu instituită pe timpul cât scaunul domnesc rămânea vacant sau al absenței domnului; căimăcămie. – Din it. locotenenza.

locotenență sf [At: (a. 1848) DOC. EC. 952 / V: (iuz) ~nință, ~nție, locuțiență, locuțiință, locuținție / Pl: ~țe / E: it locotenenza, lm locumtenentia] 1 Funcție de locțiitor. 2s) ~ regală Guvernare provizorie exercitată de una sau mai multe persoane în timpul minoratului, absenței sau bolii unui monarh. 3 (În Țara Românească și în Moldova; îs) ~ domnească (sau, rar, princiară) Organ administrativ-politic care ținea locul domnitorului și exercita atribuțiile acestuia Si: (înv) căimăcămie. 4 (Pex) Persoană care făcea parte dintr-o locotenență (3). corectată

LOCOTENÉNȚĂ, locotenențe, s. f. (Înv.) Funcția de locțiitor. ◊ (În epoca modernă, în Țara Românească și în Moldova) Locotenență domnească = organ administrativ-politic care ținea locul domnitorului și exercita atribuțiile acestuia; căimăcămie. – Din it. locotenenza.

LOCOTENÉNȚĂ, locotenențe, s. f. (Învechit) Organ administrativ-politic (compus de obicei din mai multe persoane) care ține locul domnitorului (sau al monarhului) și exercită atribuțiile acestuia în timpul absenței, a incapacității lui sau în cazul cînd tronul este vacant. V. regență, căimăcămie. Popularitatea locotenenței mergea descrescînd. GHICA, A. 38.

LOCOTENÉNȚĂ s.f. (În trecut) Organ administrativ-politic care ținea locul domnitorului și exercita funcțiile acestuia; persoană (sau persoanele) care deținea(u) această demnitate. [< it. luogotenenza].

LOCOTENÉNȚĂ s. f. (în trecut) organ administrativ-politic care ținea locul domnitorului și exercita funcțiile acestuia. (< it. locotenenza)

LOCOTENÉNȚĂ ~e f.: ~ domnească organ administrativ-politic, care ținea locul domnului, exercitând atribuțiile acestuia. /<it. lougotenenza

locotenență f. 1. funcțiunea locotenentului și gradul său; 2. în special, interimatul după abdicarea lui Cuza (1866): Locotenența domnească.

*locotenénță f., pl. e (it. loco- și luogotenenza, fr. lieutenance). Funcțiunea saŭ gradu de locotenent. Locotenență domnească, una saŭ maĭ multe persoane care țin locu unuĭ domn (cum a fost la 1866 în România după detronarea luĭ Cuza).

locotenință sf vz locotenență

locuțiență sf vz locotenență

locuțiință sf vz locotenență

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

locotenență s. f., g.-d. art. locotenenței; pl. locotenențe

locotenénță s. f., g.-d. art. locotenénței; pl. locotenénțe

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

LOCOTENENȚĂ DOMNEÁSCĂ s. v. căimăcămie.

LOCOTENENȚĂ DOMNEASCĂ s. (IST.) căimăcămie.

Intrare: locotenență
locotenență substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • locotenență
  • locotenența
plural
  • locotenențe
  • locotenențele
genitiv-dativ singular
  • locotenențe
  • locotenenței
plural
  • locotenențe
  • locotenențelor
vocativ singular
plural
locotenință
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
locotenție
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
locuțiență
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
locuțiință
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
locuținție
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

locotenență, locotenențesubstantiv feminin

  • 1. învechit Funcția de locțiitor. DEX '09 DEX '98
    sinonime: regență
    • 1.1. Țara Românească Moldova (În epoca modernă) Locotenență domnească = formă de guvernământ provizoriu instituită pe timpul cât scaunul domnesc rămânea vacant sau al absenței domnului. DEX '09 DLRLC DN
      sinonime: căimăcămie
      • format_quote Popularitatea locotenenței mergea descrescînd. GHICA, A. 38. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.