7 definiții pentru litotom


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

litotom sn [At: DN3 / Pl: ? / E: fr lithotome] Instrument folosit în litotomie.

LITOTÓM s.n. Instrument folosit în litotomie. [< fr. lithotome, cf. gr. lithos – piatră, tome – tăiere].

LITOTÓM s. n. instrument folosit în litotomie. (< fr. lithotome)

*litotóm n., pl. oame (vgr. lithotómon, d. lithos, peatră, și témno, taĭ. V. tom). Chir. Instrument cu care se extrage peatra din beșica uduluĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

litotóm s. n., pl. litotómuri

litotóm s. n., pl. litotómuri


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

LITO- „piatră, bolovăniș, concrețiune”. ◊ gr. lithos „piatră” > fr. litho-, germ. id., engl. id., it. lito- > rom. lito-.~carp (v. -carp), s. n., fruct fosil petrificat; ~cenoză (v. -cenoză2), s. f., evacuare de calculi sau de fragmente calculare prin uretră; ~ceras (v. -ceras), s. m., gen de amoniți fosili din jurasic, cu cochilie evolută și larg ombilicată; ~clastie (v. -clastie), s. f., operație de zdrobire a calculilor vezicali, în vederea extragerii lor din uretră; ~clază (v. -clază), s. f., geoclază*; ~dendron (v. -dendron), s. m., gen de hexacoralieri cu specii răspîndite din triasic pînă în neozoic; ~fag (v. -fag), adj., care mănîncă nisip sau pietriș; ~fagie (v. -fagie), s. f., formă de manifestare a sindromului de pica la animale, constînd în consumul de nisip sau de pietriș; ~fil (v. -fil1), adj., 1. (Despre elemente chimice) Care se concentrează, de preferință, în litosferă. 2. (Despre pești) Care depune icrele pe un substrat pietros; ~gen (v. -gen1), adj., care produce calculi; ~geneză (v. -geneză), s. f., totalitatea proceselor de formare a rocilor sedimentare; ~grafie (v. -grafie), s. f., procedeu de reproducere și de multiplicare a textelor, figurilor, desenelor etc., prin utilizarea de negative imprimate pe o piatră calcaroasă specială; ~id (v. -id), adj., care are aparența pietrei; ~logie (v. -logie1), s. f., disciplină care se ocupă cu studiul rocilor sedimentare; ~sferă (v. -sferă), s. f., înveliș extern solid și pietros al globului pămîntesc; ~sperm (v. -sperm), adj., cu semințe dure și pietroase; ~telmă (v. -telmă), s. f., apă adunată în scobiturile stîncilor calcaroase marine; ~tom (v. -tom), s. n., instrument utilizat în litotomie; ~tomie (v. -tomie), s. f., operație chirurgicală de extragere a calculilor din vezica urinară; ~tripsie (v. -tripsie), s. f., operație chirurgicală de zdrobire a calculilor din interiorul vezicii; ~xil (v. -xil), s. n., țesut lemnos fosilizat.

Intrare: litotom
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • litotom
  • litotomul
  • litotomu‑
plural
  • litotomuri
  • litotomurile
genitiv-dativ singular
  • litotom
  • litotomului
plural
  • litotomuri
  • litotomurilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: Scriban
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • litotom
  • litotomul
  • litotomu‑
plural
  • litotoame
  • litotoamele
genitiv-dativ singular
  • litotom
  • litotomului
plural
  • litotoame
  • litotoamelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)