9 definiții pentru latinistă
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
LATINIST, -Ă, latiniști, -ste, s. m. și f. 1. Specialist în filologia latină și în Antichitatea romană. 2. Adept al latinismului (2). ◊ (Adjectival) Curent latinist sau școală latinistă = latinism (2). – Din fr. latiniste.
LATINIST, -Ă, latiniști, -ste, s. m. și f. 1. Specialist în filologia latină și în antichitatea romană. 2. Adept al latinismului (2). ◊ (Adjectival) Curent latinist sau școală latinistă = latinism (2). – Din fr. latiniste.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
LATINIST, -Ă, latiniști, -ste, s. m. și f. 1. Persoană care cunoaște bine limba și literatura latină, precum și antichitatea romană; specialist în filologia latină. Mulți dintre cronicarii romîni au fost buni latiniști. 2. Adept al latinismului (2). [Russo, Alecsandri, Negruzzi, Alexandrescu și Bălcescu] au stăvilit prin însăși opera lor încercările latiniștilor de a fereca limba în tipare nefirești, neviabile. L. ROM. 1953, nr. 2, 39. ◊ (Adjectival) Bălcescu, care ascultase zîmbind, cu ochii aiurea toată discuția, îl tachină și el pe dascălul latinist. CAMIL PETRESCU, O. II 55. (Expr.) Curent latinist (sau școală latinistă) = curent reprezentat de adepții latinismului. În sec. al XVIII-lea mai mulți istorici romîni din Transilvania au creat așa-numita școală latinistă. IST. R.P.R. 3.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
LATINIST, -Ă s.m. și f. 1. Specialist în filologia latină și în antichitatea romană. 2. Adept al latinismului (2). // adj. Curentul latinist (sau școala latinistă) = curent în lingvistica și filologia română din a doua jumătate a sec. XIX, care a dus la exagerare, pe linia unei latinizări forțate a limbii, ideile fruntașilor Școlii ardelene. [< fr. latiniste].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
LATINIST, -Ă I. s. m. f. 1. specialist în filologia latină și în antichitatea romană. 2. adept al latinismului (2) II. adj. curentul ~ (sau școala ~ă) = latinism (2). (< fr. latiniste)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
LATINIST2 ~stă (~ști, ~ste) m. și f. 1) Adept al latinismului. 2) Specialist în filologia latină. /<fr. latiniste
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
*latiníst, -ă s. Care știe (saŭ și vorbește) latinește: cardinalu Bembo era un eminent latinist. Adj. Care tinde a latiniza: curentu latinist din Transilvania.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
latinist adj. m., s. m., pl. latiniști; adj. f., s. f. latinistă, pl. latiniste
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
latinist adj. m., s. m., pl. latiniști; adj. f., s. f. latinistă, pl. latiniste
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
latinist, latiniștisubstantiv masculin latinistă, latinistesubstantiv feminin
- 1. Specialist în filologia latină și în Antichitatea romană. DEX '09 DLRLC DN
- Mulți dintre cronicarii români au fost buni latiniști. DLRLC
-
-
- [Russo, Alecsandri, Negruzzi, Alexandrescu și Bălcescu] au stăvilit prin însăși opera lor încercările latiniștilor de a fereca limba în tipare nefirești, neviabile. L. ROM. 1953, nr. 2, 39. DLRLC
- Bălcescu, care ascultase zîmbind, cu ochii aiurea toată discuția, îl tachină și el pe dascălul latinist. CAMIL PETRESCU, O. II 55. DLRLC
-
- În sec. al XVIII-lea mai mulți istorici romîni din Transilvania au creat așa-numita școală latinistă. IST. R.P.R. 3. DLRLC
-
-
etimologie:
- latiniste DEX '09 DEX '98 DN