18 definiții pentru lapoviță

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LAPOVIȚĂ s. f. Ploaie amestecată cu ninsoare; p. ext. zăpadă apoasă. – Din bg., sb. lapavica.

lapoviță sf [At: I. GOLESCU, C. / V: (reg) lăpăv~, lăp~, lapav~ / A și: ~viță / E: bg лаповица] 1 Ploaie amestecată cu ninsoare sau cu gheață Si: (reg) șiclu, șlepoiță, zloată. 2 (Reg) Chiciură.

LAPOVIȚĂ s. f. Ploaie amestecată cu ninsoare; p. ext. zăpadă apoasă. – Din bg., scr. lapavica.

LAPOVIȚĂ s. f. Ploaie amestecată cu ninsoare; p. ext. zăpadă amestecată cu apă. Era o lapoviță afurisită pe drumuri și vîntul hăuia ca un cîine. PAS, Z. I 176. Oameni și dobitoace au stătut sub lapoviță pînă în zori de ziuă. SADOVEANU, F. J. 431. Pe loc s-a stîrnit un vifor cumplitcu lapoviță în două. CREANGĂ, P. 143. Pe subt atîtea tulpine surpate și în lapoviță înecate... toate cărările se făcuse nevăzute. ODOBESCU, S. III 182.

LAPOVIȚĂ f. Precipitație atmosferică sub formă de ploaie amestecată cu zăpadă. [G.-D. lapoviței] /<bulg., sb. lapovica

LAPOVIȚĂ s.f. (Mold., ȚR) Ninsoare amestecată cu ploaie. A: Fiind ploaie cu lapoviță. IM 1754, 9r. B: Lapoviță. IM 1730, 14v. Etimologie: bg., scr. lapavica.

lapoviță f. ploaie multă, amestecată cu grindină sau zăpadă. [Serb. LAPOVIȚA].

lápoviță f., pl. e (bg. sîrb. lapavica, id. Rudă cu hîlpav, fleșcăi, pleoscăi). Ploaĭe cu zăpadă, sloată.

lopăviță[1] sf vz lapoviță corectat(ă)

  1. Variantă nemenționată în definiția principală; în original accentuată incorect: lopăviță. Am corectat accentul potrivit cu celelalte variante ale cuvântului — LauraGellner

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!lapoviță s. f., g.-d. art. lapoviței; pl. lapovițe

lapoviță s. f., g.-d. art. lapoviței

lapoviță s. f., g.-d. art. lapoviței

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

LAPOVIȚĂ s. (MET.) fleașcă, fleșcăială, fleșcăraie, zloată, (Transilv.) șlepoiță.

LAPOVIȚĂ s. (MET.) fleașcă, fleșcăială, fleșcăraie, zloată, (Transilv.) șlepoiță.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

lapoviță (-țe), s. f. – Ploaie amestecată cu zăpadă. – Mr. lăpuviță. Bg., sb. lapovica (Cihac, II, 165; Conev 38).

Intrare: lapoviță
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lapoviță
  • lapovița
plural
genitiv-dativ singular
  • lapovițe
  • lapoviței
plural
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lapaviță
  • lapavița
plural
genitiv-dativ singular
  • lapavițe
  • lapaviței
plural
vocativ singular
plural
lopăviță
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lăpăviță
  • lăpăvița
plural
genitiv-dativ singular
  • lăpăvițe
  • lăpăviței
plural
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lăpoviță
  • lăpovița
plural
genitiv-dativ singular
  • lăpovițe
  • lăpoviței
plural
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

lapovițăsubstantiv feminin

  • 1. Ploaie amestecată cu ninsoare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Oameni și dobitoace au stătut sub lapoviță pînă în zori de ziuă. SADOVEANU, F. J. 431. DLRLC
    • format_quote Pe loc s-a stîrnit un vifor cumplit – cu lapoviță în două. CREANGĂ, P. 143. DLRLC
    • 1.1. prin extensiune Zăpadă apoasă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Era o lapoviță afurisită pe drumuri și vîntul hăuia ca un cîine. PAS, Z. I 176. DLRLC
      • format_quote Pe subt atîtea tulpine surpate și în lapoviță înecate... toate cărările se făcuse nevăzute. ODOBESCU, S. III 182. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.