5 definiții pentru jerbie
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
jérbie f. (ung. zseréb, seréb, jurubiță, rudă cu jerebie și și cu vĭarbă, precum și cu germ. garbe, fr. gerbe, snop. V. jerebie). Jurubiță. Fig. Jerbie de lumină, fascicul de lumină (Vlah. Rom. Pit. 100). – Dim. jerbioară și jerbiuță. În est jărbie, pop. jărghie: o jărghiuță de pămînt (Neam. Rom. Pop. 1, 573). Și jîrbiuță, pop. jîrghiuță și jîghiuță.
jirbiúță V. jerbie.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
jîghiúță V. jerbie.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
jîrghiúță V. jerbie.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
jerbie, -biei gen. a.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Intrare: jerbie
jerbie substantiv feminin
substantiv feminin (F135) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
jâghiuță substantiv feminin
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |