18 definiții pentru just

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

JUST, -Ă, juști, -ste, adj. (Adesea adverbial) 1. Conform cu adevărul sau cu echitatea; drept, adevărat, echitabil. ♦ (Despre oameni) Care acționează și judecă în conformitate cu dreptatea. ♦ Fundat, legitim, legal. 2. Potrivit2, corespunzător. – Din fr. juste.

JUST, -Ă, juști, -ste, adj. (Adesea adverbial) 1. Conform cu adevărul sau cu echitatea; drept, adevărat, echitabil. ♦ (Despre oameni) Care acționează și judecă în conformitate cu dreptatea. ♦ Fundat, legitim, legal. 2. Potrivit2, corespunzător. – Din fr. juste.

just, ~ă a [At: MAIORESCU, L. 11 / Pl: juști, ~e / E: fr juste, lat justus, -a, -um] 1-2 a, av (În mod) conform cu adevărul Si: adevărat, drept, echitabil. 3-4 a (D. oameni) Care acționează și judecă în conformitate cu dreptatea Si: drept. 5-6 a, av (În mod) legitim. 7-8 av, a (Care este) așa cum trebuie să fie Si: corespunzător, potrivit. 9-10 a, av (În mod) exact. 11-12 a (Muz; îs) Notă ~ă Notă care trebuie intonată sau executată. 13-14 a, av (Pol) (Care este) conform cu doctrina sau cu linia partidului. 15 sns Ceea ce este echitabil.

JUST, -Ă, juști, -ste, adj. 1. Așa cum trebuie să fie; potrivit, corespunzător. V. corect. Forța partidului constă în aceea că el înfăptuiește o politică justă, bazată pe învățătura marxist-leninistă, pe cunoașterea legilor economice obiective. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2690. ◊ (Adverbial) A procedat just. 2. Conform cu dreptatea, cu adevărul; drept, adevărat, întemeiat. Argumentări juste.Autorul ridică o serie de probleme... și face o serie de observații juste. L. ROM. 1953, nr. 4, 82. ♦ (Despre persoane) Care acționează și judecă în conformitate cu dreptatea; drept. Vă știu om just. SADOVEANU, B. 132.

JUST, -Ă adj. 1. Drept, adevărat. ♦ (Despre oameni) Care procedează și judecă drept. 2. Potrivit, corespunzător. [< fr. juste].

JUST, -Ă adj. 1. (și adv.) drept, adevărat, echitabil. ◊ îndreptățit, întemeiat, legitim. ◊ (despre oameni) care procedează și judecă drept. 2. potrivit, corespunzător. (< fr. juste)

JUST1 adv. 1) În concordanță cu adevărul; adevărat. 2) Pe bună dreptate. /<fr. juste, lat. justus

JUST2 justă (juști, juste) 1) Care este în concordanță cu realitatea și cu adevărul; adevărat; drept. 2) Care este întemeiat pe lege. 3) (despre persoane) Care acționează în conformitate cu adevărul; drept; adevărat. /<fr. juste, lat. justus

just a. 1. conform justiției, dreptului: sentință justă; 2. care judecă sau lucrează cu echitate: om just; 3. conform rațiunii sau bunului simț: observațiune justă ║ m. cel ce practică virtutea. ║ n. ceea ce e just: a discerne justul de injust.

* just, -ă adj. (lat. justus, d. jus, drept, dreptate). Drept, echitabil: Ludovic XIII al Franciiĭ fu supranumit cel Just. Conform justițiiĭ, dreptuluĭ: sentență justă. Conform rațiuniĭ, bunuluĭ simț: observațiune justă. Fundat, legitim: o justă mîndrie. Exact, conform justețiĭ: balanță justă. Care apreciază bine distanțele și formele: ochĭ just. S.n. Ceĭa ce e just, drept, justiție: noțiune de just (saŭ: de justiție) și de injust. Adv. În mod just.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

just adj. m., pl. juști; f. justă, pl. juste

just adj. m., pl. juști; f. justă, pl. juste

just adj. m., pl. juști; f. sg. justă, pl. juste

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

JUST adj., adv. 1. adj. v. adevărat. 2. adv. v. adevărat. 3. adj. drept, echitabil. (O decizie ~.) 4. adv. drept, întemeiat, temeinic. (A judecat ~.) 5. adv. v. bine. 6. adj. v. fundamentat. 7. adj. v. îndreptățit.

JUST adj., adv. 1. adj. adevărat, corect, drept, exact. (O concluzie ~.) 2. adv. adevărat, drept. (A vorbit ~.) 3. adj. drept, echitabil. (O decizie ~.) 4. adv. drept, întemeiat, temeinic. (A judecat ~.) 5. adv. bine, corect. (Ai procedat ~.) 6. adj. fundamentat, îndreptățit, întemeiat, justificat, legitim, logic, motivat, serios, temeinic, (livr.) îndrituit, (fig.) binecuvîntat. (Un motiv ~; o scuză ~.) 7. adj. drept, îndreptățit, legitim. (O cerere ~.)

Just ≠ greșit, injust, nejust, nedrept, neadevărat

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

just (justă), adj. – Conform cu adevărul, drept, echitabil. Fr. juste.Der. justețe, s. f. (însușirea a ceea ce este just), format pe baza. fr. justesse; justifica, vb., din lat. iustificare; justiție, s. f., din lat. iustitia (sec. XIX); justificabil, adj.; justificativ (var. justificator), adj., din fr.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

SAINT-JUST [sẽ ʒüst], Louis SAntoine Léon de (1767-1794), om politic francez. Iacobin, apropiat al lui Robespierre. Membru al Comitetului Salvării Publice (din mai 1793). S-a remarcat prin elocință și prin rigiditatea principiilor și moralei sale. Unul dintre organizatorii apărării naționale, contribuind la victoria armatei revoluționare împotriva intervenționiștilor străini; i-a înfrânt pe austrieci la Fleures. Arestat în urma loviturii contrarevoluționare de la 9 thermidor (27 iul.) și ghilotinat. Denumit „Arhanghelul Terorii”.

Intrare: just
just adjectiv
adjectiv (A6)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • just
  • justul
  • justu‑
  • justă
  • justa
plural
  • juști
  • juștii
  • juste
  • justele
genitiv-dativ singular
  • just
  • justului
  • juste
  • justei
plural
  • juști
  • juștilor
  • juste
  • justelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

just, justăadjectiv

adesea adverbial
  • 1. Conform cu adevărul sau cu echitatea. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Argumentări juste. DLRLC
    • format_quote Autorul ridică o serie de probleme... și face o serie de observații juste. L. ROM. 1953, nr. 4, 82. DLRLC
    • 1.1. (Despre oameni) Care acționează și judecă în conformitate cu dreptatea. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC DN
      sinonime: drept
      • format_quote Vă știu om just. SADOVEANU, B. 132. DLRLC
    • 1.2. Fondat, legal, legitim, îndreptățit, întemeiat. DEX '09 MDA2 DEX '98 MDN '00
  • 2. Corespunzător, potrivit. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Forța partidului constă în aceea că el înfăptuiește o politică justă, bazată pe învățătura marxist-leninistă, pe cunoașterea legilor economice obiective. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2690. DLRLC
    • format_quote A procedat just. DLRLC
  • 3. (În mod) exact. MDA2
    sinonime: exact
  • 4. politologie (Care este) conform cu doctrina sau cu linia partidului. MDA2
  • 5. (și) substantivat neutru (numai) singular Ceea ce este echitabil. MDA2
  • chat_bubble muzică (în) sintagmă Notă justă = notă care trebuie intonată sau executată. MDA2
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.