jota s. f. (cuv. sp.) Dans popular spaniol (aragonez) în trei timpi ◊ „Un balet-pretext pentru mari trupe ale lumii de a demonstra eleganța cu care își poate permite un stil de dans clasic să absoarbă frumusețea violentă, orgolioasă a unei jota aragoneze, a unui zapateado andaluz, a unei seguidilla.” Săpt. 14 II 75 p. 5 [pron. hota] (cf. fr. jota; DN3, DEX-S)

jotă [j pron. sp. h] s. f., g.-d. art. jotei; pl. jote

jotă (cuv. sp. [hota]), dans popular spaniol în măsură* de trei timpi, cu o mișcare rapidă. Când este scrisă pentru voce (1) folosește un tempo (2) mai lent. Are caracteristici regionale (j. valenciana, murciana, mahonesa). Cea mai cunoscută este j. aragoneză. (Ex. celebre, în creația lui Glinka și De Falla).

JOTA [hota] (cuv. sp.) Dans popular spaniol, de origine aragoneză, în măsură ternară și cu mișcare foarte vie, care se dansează cu acompaniament de chitară, castaniete, trainglu sau tamburină; melodie corespunzătoare acestui dans.