2 definiții pentru jăcuire


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

jăcuire sf vz jefuire

JĂCUIRE s.f. (Mold.) Prădare, jaf. Jăcuirea și averea cea rea pre carea ... nu să cade a o face. II 1764, 19r. Etimologie: jăcui. Vezi și jac, jăcaș, jăcui. Cf. j a c, l o t r i e, t î l h ă r i t, t î l h u ș a g.

Intrare: jăcuire
jăcuire
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.