O definiție pentru izopren (pl. -e)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

IZOPRÉN s.n. Hidrocarbură din care, prin polimerizare, se obține cauciucul. [Var. isopren s.n. / < fr. isoprène].

Intrare: izopren (pl. -e)
izopren (pl. -e) substantiv neutru
  • silabație: -pren
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • izopren
  • izoprenul
  • izoprenu‑
plural
  • izoprene
  • izoprenele
genitiv-dativ singular
  • izopren
  • izoprenului
plural
  • izoprene
  • izoprenelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)