3 definiții pentru isțelire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
isțelésc v. tr. (vsl. iscĕliti). Dos. Cant. Vindec.
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
isțeli (-lesc, -it), vb. – 1. A vindeca. – 2. A îmbunătăți. Sl. iscęljati „a vindeca” (DAR). Sec. XVIII, înv.; împrumut cultural. – Der. isțelitor, adj. (care vindecă); isțe(a)lenie, s. f. (vindecare).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
isțeli, isțelesc, vb. IV (înv.) 1. a (se) vindeca, a se mântui. 2. a îndrepta, a repara.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: isțelire
isțelire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||