opțiuni
  • info

12 definiții pentru isteric (persoană)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ISTERIC, -Ă, isterici, -ce, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. (Persoană) care suferă de isterie. ◊ (Adverbial) Plânge isteric. 2. Adj. Privitor la isterie, care aparține isteriei. – Din fr. hystérique, it. isterico.

isteric, ~ă [At: CAMIL PETRESCU, V. 45 / V: hi~ I Pl: ~ici, ~ice / E: fr hystérique] 1-2 smf, a (Persoană) care suferă de isterie. 3-4 av, a (Într-un mod) asemănător cu manifestările isteriei Si: (înv) istericos (1-2).

ISTERIC, -Ă, isterici, -ce, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. (Persoană) care suferă de isterie. ◊ (Adverbial) Plânge isteric. 2. Adj. Privitor la isterie, care aparține isteriei. – Din fr. hystérique, it. isterico.[1]

  1. Var. histeric — LauraGellner

ISTERIC, -Ă, isterici, -e, adj. Care suferă de isterie, care prezintă manifestările isteriei. Fiecare mișcare, fiecare zgomot o face să tremure ca varga, să plîngă cu un plîns isteric. GHEREA, ST. CR. I 354. ◊ (Adverbial) Unii țipau, alții plîngeau isteric. CONTEMPORANUL, VII 391. ♦ (Substantivat) Persoană care suferă de isterie.

ISTERIC, -Ă adj., s.m. și f. (Suferind) de isterie. [Var. histeric, -ă adj., s.m.f. / cf. fr. hystérique, it. isterico].

ISTERIC, -Ă adj., s. m. f. (suferind) de isterie. (< fr. hystérique, it. isterico)

*istéric, -ă adj. (vgr. ῾ysterikós, d. ῾ystéra, mitră [lat. úterus]). Med. Care e cuprins de isterie: o femeĭe isterică, un om isteric. Relativ la isterie: sufocațiune isterică. Subst. Un isteric, o isterică, un om, o femeĭe cuprinsă de isterie. – istericale f. pl. (ngr. ῾ysteriká, n. pl. Cp. cu zaharicale). Fam. Isterie: aŭ apucat-o istericalele.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

isteric adj. m., s. m., pl. isterici; adj. f., s. f. isterică, pl. isterice

isteric adj. m., s. m., pl. isterici; adj. f., s. f. isterică, pl. isterice

isteric adj. m., s. m., pl. isterici; f. sg. isterică, pl. isterice[1]

  1. Var. histeric — LauraGellner

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ISTERIC adj., s. (MED.) (înv.) istericos.[1]

  1. Var. histeric — LauraGellner

ISTERIC adj., s. (MED.) (înv.) istericos.

Intrare: isteric (persoană)
substantiv masculin (M13)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • isteric
  • istericul
  • istericu‑
plural
  • isterici
  • istericii
genitiv-dativ singular
  • isteric
  • istericului
plural
  • isterici
  • istericilor
vocativ singular
  • istericule
  • isterice
plural
  • istericilor
histeric2 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M13)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • histeric
  • histericul
  • histericu‑
plural
  • histerici
  • histericii
genitiv-dativ singular
  • histeric
  • histericului
plural
  • histerici
  • histericilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

isteric, istericisubstantiv masculin
isterică, istericesubstantiv feminin

  • 1. Persoană care suferă de isterie. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: istericos
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.