2 definiții pentru introducător (s.m.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
introducător, ~oare smf, a [At: IORGA, L. I, 282 / V: (înv) în~ / Pl: ~i, ~oare / E: introduce + -(ă)tor] (Persoană) care face ca ceva sau cineva să intre undeva. 3-6 (Persoană) care face ca o persoană să fie (primită sau) invitată de către cineva. 7-8 (Persoană) care face ca cineva să fie admis într-o organizație, instituție etc. 9-10 (Persoană) care ajută pe cineva să se inițieze într-un domeniu de activitate. 11-12 (Persoană) care introduce o concepție, o teorie. 13-14 (Persoană) care instituie un obicei.
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
introducător adj. m., s. m., pl. introducători; f. sg. și pl. introducătoare
- sursa: DOR (2008)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Intrare: introducător (s.m.)
introducător substantiv masculin
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)