69 de definiții pentru intrare întrare


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

intrare sf [At: PSALT. 269/32 / V: (îvr) în~ / Pl: ~rări / E: intra] 1 (Îoc ieșire) Trecere din afară înăuntru. 2 Trecere dintr-un loc deschis într-un loc închis Si: intrat1 (1). 3 Permisiune de a intra. 4 Drept de a intra Si: acces. 5 (Fig; înv) Apropiere de cineva Si: închinare. 6 Începere a frecventării unei societăți. 7 (Îls) ~ în spital Internare (1). 8 (înv; îoc sfârșit) Introducere. 9 (îvp) Determinare a unui obiect să intre în ceva Si: băgare. 10 Asociere cu cineva în scopul săvârșirii unei fapte reprobabile. 11 (Fig) Îmbrățișare a unei profesii. 12 Amestecare într-o afacere. 13 Implicare a cuiva în ceva. 14 (Îs) ~ în serviciu Angajare într-un post. 15 (Îas) Începere a efectuării unei gărzi într-un spital sau într-o unitate militară. 16 (Jur; îs) ~ în vigoare Punere în aplicare a unei legi, a unui regulament etc. 17 (Îs) ~ în război (sau în luptă) Începere a ostilităților sau a participării la un război. 18 Mizare la jocurile de noroc. 19 Aderare la o organizație, la o asociație. 20 Înfigere în ceva a unui obiect ascuțit. 21 Pătrundere a unor idei într-o colectivitate. 22 Strecurare a ceva într-un spațiu închis. 23 (Îs) ~ în posesie Obținere a proprietății și a dreptului de folosință asupra unui obiect. 24 (Mat; înv) Cuprindere de un anumit număr de ori în alt număr. 25 Proporție sau cantitate în care un material este necesar pentru realizarea unui anumit produs. 26 Apartenență la ceva. 27 (Ctb) Înscriere a unei sume de bani sau a altor valori la rubrica de credit Si: încasare. 28 (Ctb) Înregistrare la sosire. 29 (Ctb; îs) Registru de ~ Registru în care se trec adresele, rapoartele, petițiile etc. înregistrate la intrare. 30 (Îs) ~ la apă Micșorare a dimensiunilor unui obiect textil în urma spălării. 31 (Muz; d. dirijor; îe) A da ~a A face un semn pentru ca o voce sau un instrument să intervină (după o pauză) în execuția bucății muzicale, printre alte instrumente sau voci. 32 (Muz; ccr) Moment al intervenției unui instrument, al unei voci, al unui grup de instrumente în execuția unei bucăți muzicale. 33 (Fin) Adunare a unor sume de bani într-un cont Si: intrat1 (2). 34 Loc sau deschizătură pe unde se intră Cf poartă, ușă. 35 Stradă mică, înfundată la capăt Si: fundătură. 36 (Elt) Punct sau aparat prin care un semnal este introdus într-un sistem. 37 Ansamblu al influențelor și informațiilor care parvin unui sistem, organism, mecanism Si: input (3). 38 Ocupare a unui teritoriu de către o armată. 39 Promovare a unui examen de admitere. 40 Ocupare a unui loc într-o instituție de învățământ Si: intrat1 (3).

INTRÁRE, intrări, s. f. 1. Acțiunea de a intra și rezultatul ei; loc (special amenajat) prin care se trece din afară înăuntru; permisiune, încuviințare (de a intra2); intrat. ♦ Partea de la început a unei localități, a unei suprafețe circumscrise etc. 2. Momentul intervenției unei voci, a unui instrument sau a unor grupuri de instrumente în desfășurarea unei acțiuni muzicale. 3. Stradă mică (înfundată la un capăt); fundătură. 4. (Cont.) Valoare care se înregistrează în patrimoniul unei instituții sau întreprinderi; încasare. 5. Înregistrare a adreselor, cererilor etc. sosite la o instituție. 6. (Electron.) Punct al unui sistem sau al unui aparat prin care un semnal este introdus în acestea; input (1). 7. (Inform.) Ansamblul influențelor, informațiilor care parvin unui sistem (organism, mecanism) și răspunsul unui element sau al întregului sistem la acestea; input (2). [Var.: (pop.) întráre s. f.] – V. intra2.

INTRÁRE, intrări, s. f. 1. Acțiunea de a intra și rezultatul ei; loc (special amenajat) prin care se trece din afară înăuntru; permisiune, încuviințare (de a intra2); intrat. ♦ Partea de la început a unei localități, a unei suprafețe circumscrise etc. 2. Momentul intervenției unei voci, a unui instrument sau a unor grupuri de instrumente în desfășurarea unei acțiuni muzicale. 3. Stradă mică (înfundată la un capăt); fundătură. 4. (Cont.) Valoare care se înregistrează în patrimoniul unei instituții sau întreprinderi; încasare. 5. Înregistrare a adreselor, cererilor etc. sosite la o instituție. 6. (Electron.) Punct al unui sistem sau al unui aparat prin care un semnal este introdus în acestea; input (1). 7. (Inform.) Ansamblul influențelor, informațiilor care parvin unui sistem (organism, mecanism) și răspunsul unui element sau al întregului sistem la acestea; input (2). [Var.: (pop.) întráre s. f.] – V. intra.

INTRÁRE, intrări, s. f. I. Acțiunea de a intra și rezultatul ei. 1. Trecere din afară înăuntru, pătrundere într-un spațiu închis. Munteanca își lepădă cojocul lîngă ușa de intrare și înaintă sprintenă numai în sumăieș. SADOVEANU, B. 69. ♦ (Uneori determinat prin «triumfală», «solemnă», «oficială») Întoarcerea unui învingător, a unor armate victorioase etc., însoțită de o solemnitate. Astă intrare triumfală se pomenește... precum se pomeneau la Roma triumfele lui Cesar, August ș. cl. NEGRUZZI, S. I 43. ♦ Acces într-o instituție, într-o sală de spectacol etc. Intrarea oprită. Bilet de intrare.Intrare liberă v. liber. ♦ (Concretizat) Locul prin care se trece din afară înăuntru. Ajungem la parcul de odihnă și cultură «Maxim Gorki». Cumpărăm la intrare bilete. STANCU, U.R.S.S. 95. Din cerdacul care apăra intrarea, arendașul introduse pe Stavrat într-un vestibul mare. REBREANU, R. II 50. Cînd trecu pe lîngă ea gardianul farului de la intrare, îl întrebă dacă recunoaște vasul care se vede în larg. BART, E. 317. ◊ Fig. Căci în propria-ne lume ea deschide poarta-ntrării Și ridică mii de umbre după stinsul lumînării. EMINESCU, O. I 136. ♦ Partea de la început a unei localități. Se afla în popas, în latura șoselii, la intrarea satului o tabără de nomazi. SADOVEANU, E. 45. 2. Admitere, primire. Nu se mai află nici o deosebire la intrarea în școli... pentru copiii poporului. SADOVEANU, E. 26. 3. (În expr.) Intrare în vigoare = punere în aplicare. 4. (Contabilitate) Valoare care se înregistrează în patrimoniul unei instituții sau al unei întreprinderi. V. încasare. 5. Înregistrare a adreselor, cererilor etc. sosite la o instituție. ◊ Registru de intrare = registru în care se înregistrează adresele, rapoartele, petițiile etc. primite de o instituție. 6. (Muz.; mai ales în expr. a da intrarea) Începerea executării unei părți dintr-o bucată muzicală de către un instrument sau un grup de instrumente. II. (Concretizat) Stradelă mică; fundătură, fundac. – Variantă: (regional) întráre s. f.

INTRÁRE ~ări f. 1) Loc special pe unde se intră (într-o clădire, localitate etc.). 2) Parte de la început a unei activități. 3) Dată a înregistrării hârtiilor oficiale venite de undeva la o instituție, întreprindere etc. 4) cont. Valoare care se înregistrează la venitul unei întreprinderi sau instituții. 5) Moment de intervenție a unui instrument, a unui grup de instrumente sau a unei voci pe parcursul executării unei bucăți muzicale. [G.-D. intrării] /v. a intra

intrare f. 1. acțiunea de a intra: intrare în funcțiune; 2. Intrarea în biserică (a Maicii Domnului), sărbătoare ce cade la 21 Noemvrie; 3. locul pe unde se intră: poarta intrării; 4. dreptul de a intra undeva: are intrare liberă la teatru.

intráre f. Acțiunea de a intra: intrarea în această sală e oprită. Acțiunea de a intra triunfal: intrarea unuĭ învingător într’un oraș. Locu pe unde se intră: l-am întîlnit la intrarea teatruluĭ. Vestibul, tindă: a-țĭ lăsa galoșiĭ la intrare. Stradă mică spre o grădină (ca spre Cișmigiŭ, în București). Dreptu de a intra, de a asista: a avea intrarea liberă la teatru. Primele mîncărĭ servite la prînz și considerate ca început al prînzuluĭ (fr. entrée). Fig. Debut, introducere: acest artist șĭ-a făcut o intrare strălucită în lume. Intrarea în biserică (a Maĭciĭ Domnuluĭ), o sărbătoare ortodoxă la 21 Novembre (Ovidenia). – În nord întrare.

intra1 [At: COD. VOR. 10/6 / V: (pop) în~, un~ / Pzi: intru, (reg, p 2) inți / E: ml intro, -are] 1 vi (D. ființe; udp „în”, „întru”, „prin”) A trece din afară înăuntru. 2 vi A merge dintr-un loc deschis într-unul închis. 3 vi A începe să frecventeze o societate. 4 vi (Îe) A ~ în pământ A muri. 5 vi (Fig; îae) A dispărea. 6 vi (Îe) A ~ în foc pentru cineva A se expune la un mare pericol pentru cineva. 7 vi (Îae) A garanta pentru cineva. 8 vi (Îe) A ~ mesa A se păcăli. 9 vi (Îlv) A ~ la mijloc A interveni (5). 10 vi (Îe) A ~ în (sau într-un) păcat A comite o nelegiuire, o faptă urâtă. 11 vi (Fig; îe) A ~ pe mâna cuiva A ajunge la discreția cuiva. 12 vi (Îae) A fi luat la bătaie. 13 vi (Îe) A ~ într-o belea (sau în ghinion, în încurcătură, în necaz ori la apă) A da peste un necaz, un neajuns, o neplăcere. 14 vi (Îe) A ~ cu sila la cineva A veni nepoftit și cu insistență obraznică. 15 vi (Îlv) A ~ în (sau la) mănăstire A se călugări. 16 vi (Îlv) A ~ în spital A se interna (1). 17 vi (Fig; îe) A ~ în pământ de rușine A-i fi foarte rușine. 18 vi (Imt) A îndemna să intre (1) pe cineva care bate la ușă. 19 vi (Îvp) A ajunge. 20 vtf (Îvp) A face să intre Si: a băga, a vârî. 21 vi (Înv; udp „către”) A se îndrepta spre cineva. 22 vi (Înv) A se apropia. 23 vi A pătrunde. 24 vi (Îe) A ~ cuiva în voie (sau pe plac) A satisface toate dorințele, gusturile cuiva. 25 vi (Fig; îe) A ~ cuiva pe sub piele A câștiga bunăvoința cuiva (prin mijloace dubioase). 26 vi (Fig; îae) A fi plăcut de cineva. 27 vi (Fig; îae) A câștiga prin insistențe și servicii bunăvoința cuiva. 28 vi (Fam; îe) A ~ în favoarea (înv, favorul sau în grațiile cuiva) A deveni cuiva plăcut, simpatic. 29 vi (Îvp; îe) A ~ în groazele morții A fi cuprins de frică la apropierea morții. 30 vi (Îe) A ~ în agonie A se lupta cu moartea. 31 vi (Îe) A ~ în (ori la) cheltuială sau cheltuieli A face cheltuieli. 32 vi (Înv; îe) A ~ epitrop A fi numit epitrop. 33 vi (Înv; îe) A ~ chezăș A deveni garant. 34 vi (Înv; îe) A ~ cumpărător A se oferi să cumpere ceva. 35 vi (Înv;îe) A ~ în județ (sau judecată) A se judeca cu cineva. 36 vi (Înv; îe) A ~ sub judecată A fi dat în judecată. 37 vi (Fig; udp „în”) A apuca o vârstă, o epocă. 38 vi (Fig; udp „cu”, „în”) A se asocia cu cineva. 39 vi (Prt; îe) A ~ în cârd cu cineva A face afaceri dubioase cu cineva. 40 vi (Fig) A îmbrățișa o meserie, o ocupație. 41 vi (Îe) A ~ la stăpân A se angaja ucenic sau servitor în casa cuiva. 42 vi (Îae) A ajunge sub stăpânirea sau sub influența cuiva. 43 vt (Jur; îe) A ~ în posesie A lua în stăpânire un bun imobil sau mobil în urma acordării dreptului de judecată. 44 vi (Fig; îe) A ~ în joc (sau horă) A se amesteca într-o afacere. 45 vi (Îe) A ~ în gura satului A ajunge subiect de bârfă. 46 vi (Îvp; îe) A ~ în delă A avea necazuri. 47 vi A participa. 48 vi A se amesteca în ceva. 49 vi (Înv; îe) A ~ la presupus A bănui. 50 vi (Pfm; îe) A ~ la (sau în) griji A fi îngrijorat. 51 vi (Îe) A ~ la gânduri A deveni suspicios. 52 vi (Îe) A ~ la idei (sau la o idee) A deveni suspicios. 53 vi (Îe) A ~ într-o belea (sau încurcătură, impas, necaz) A avea de îndurat un necaz, o încurcătură etc. 54 vi (Îe) A ~ în vorbă (sau discuție) cu cineva A începe o discuție cu cineva. 55 vi (Pop; îae) A începe să aibă relații de dragoste cu o persoană de sex opus. 56 vi (Pop; îae) A începe discuții privind căsătoria. 57 vi (Pop; îe) A ~ la tocmeală cu cineva A începe tratative cu cineva. 58 vi (Pop; îae) A cădea de acord cu cineva. 59 vi (Îe) A ~ în materie A începe expunerea subiectului, temei, studiului etc. 60 vi (Îe) A ~ de serviciu A începe garda la un spital, unitate militară etc. 61 vi (Îe) A ~ în război (sau în luptă, în acțiune etc.) A începe războiul, lupta, acțiunea etc. 62 vi (La jocurile de noroc) A miza. 63 vi (Înv; îe) A ~ platcă A rămâne cu datorii. 64 vi A adera la o organizație, asociație etc. 65 vi (D. obiecte ascuțite) A se înfige în ceva Si: a introduce, a pătrunde, a vârî. 66 vi (D. fenomene, idei) A pătrunde. 67 vi A se strecura. 68 vi A ajunge în... 69 vi (Îlv) A ~ boala în cineva (sau în oasele cuiva) A se îmbolnăvi. 70 vi (Îlv) A ~ frica (sau spaima, groaza) în cineva A se înspăimânta. 71 vi (Înv; îe) A ~ glasul (sau strigarea) în (sau întru, la, pe) urechile (cuiva) A ajunge la cunoștința cuiva. 72 vi (Îe) A ~ (cuiva) ceva în cap A se convinge de ceva. 73 vi (Îae) A reține ceva. 74 vi (Îae) A fi obsedat de o idee. 75 vi (Pfm; îe) N-a ~t vremea (sau n-au ~t zilele) în sac Este timp destul. 76 vi (Îe) A ~ în (sau sub) stăpânirea cuiva A ajunge în puterea cuiva. 77 vi (Îe) A ~ (cuiva ceva) în sânge A deveni un act reflex, un obicei, o necesitate. 78 vi (Îe) A ~ în sufletul cuiva A plictisi pe cineva cu amabilități și insistențe. 79 vi (Îae) A-i deveni cuiva drag. 80 vi A avea loc Si: a încăpea. 81 vi (Mat) A se cuprinde de un anumit număr de ori în alt număr. 82 vi (D. materiale) A fi necesar într-o anumită proporție pentru realizarea unui anumit produs. 83 vi A face parte integrantă din ceva. 84 vi (D. țesături, textile; îe) A ~ la apă A-și micșora dimensiunile după spălare. 85 vi (D. oameni; îae) A ajunge într-o situație grea, neplăcută. 86 vi (D. regulamente, legi, tratate; îe) A ~ în vigoare A începe să se aplice. 87 vi A începe executarea unei bucăți muzicale. 88 vi (D. sume de bani) A se aduna. 89 vi (D. armate) A ocupa un teritoriu. 90 vi A promova un examen de admitere. 91 vi A ocupa un loc într-o instituție de învățământ.

INTRÁ2, íntru, vb. I. Intranz. I. (Despre ființe) 1. A trece din afară înăuntru, a merge dintr-un loc deschis într-unul închis (sau considerat ca atare); a se introduce, a se băga. ◊ Expr. A intra în spital = a se interna. (Parcă) a intrat în pământ = a dispărut fără urmă. A intra în pământ (de rușine) = a-i fi foarte rușine. 2. Fig. A pătrunde, a se vârî, a ajunge la... A intra în amănunte.Expr. A-i intra cuiva în voie = a-i face cuiva (toate) gusturile, a-i face pe plac. (Fam.) A(-i) intra cuiva (pe) sub piele = a câștiga bunăvoința cuiva prin fel de fel de mijloace. 3. A participa, a se băga, a se amesteca; a lua parte la o activitate. ◊ Expr. A intra într-o belea (sau încurcătură, impas, necaz) = a avea de îndurat un necaz (sau o încurcătură etc.). A intra în horă = a începe să ia parte la o acțiune. A intra în vorbă cu cineva = a) a începe o discuție cu cineva; b) (pop.) a lega relații de prietenie, de dragoste cu o persoană de sex opus. A intra de serviciu = a începe garda la o unitate militară, la un spital etc. A intra în război (sau în luptă, în acțiune etc.) = a începe războiul (sau lupta etc.). ♦ A ajunge, a apuca (sau a fi pe punctul să ajungă, să apuce) o vârstă, o epocă etc. 4. (Urmat de determinări introduse prin prep. „în” sau „la”) A îmbrățișa o îndeletnicire; a se angaja într-o slujbă. 5. A adera, a se înscrie, a fi admis într-o organizație, într-o asociație etc. II. (Despre lucruri, fenomene, idei etc.) 1. A pătrunde, a se înfige, a se băga; a străbate. Acul intră în pânză. Lumina intră pe fereastră. 2. Fig. A-și face loc, a se strecura; a ajunge în... ◊ Loc. vb. A intra boala în cineva (sau în oasele cuiva) = a se îmbolnăvi. A intra frica (sau groaza, spaima) în cineva (sau în oasele, în inima cuiva) = a se înfricoșa, a se îngrozi. ◊ Expr. N-a intrat vremea (sau n-au intrat zilele) în sac = mai este timp, n-a trecut vremea. A intra în (sau sub) stăpânirea cuiva = a ajunge în puterea cuiva. A-i intra (cuiva ceva) în sânge = a deveni un obicei, un act reflex, o necesitate. A intra în sufletul cuiva = a) a plictisi pe cineva cu amabilitățile sau cu insistențele; b) a deveni drag cuiva. 3. A avea loc; a încăpea. Cartea intră în servietă. ♦ (Mat.) A se cuprinde de un anumit număr de ori în alt număr. 4. (Despre materiale) A fi necesar, a trebui într-o anumită proporție spre a realiza un anumit produs. La acest palton intră stofă multă. ♦ A face parte integrantă (din ceva). 5. (În expr.) A intra la spălat = (despre țesături sau obiecte textile) a-și micșora dimensiunile prin spălare. A intra la apă = a) (despre țesături sau obiecte textile) a-și micșora dimensiunile la muierea în apă; b) (despre oameni) a ajunge într-o situație neplăcută, grea. 6. (Despre o lege, un pact etc.; în expr.) A intra în vigoare = a căpăta putere, a deveni aplicabil. 7. A începe executarea unei părți dintr-o bucată muzicală. [Var.: (pop.) întrá vb. I] – Lat. intrare.

INTRÁ2, íntru, vb. I. Intranz. I. (Despre ființe) 1. A trece din afară înăuntru, a merge dintr-un loc deschis într-unul închis (sau considerat ca atare); a se introduce, a se băga. ◊ Expr. A intra în spital = a se interna. (Parcă) a intrat în pământ = a dispărut fără urmă. A intra în pământ (de rușine) = a-i fi foarte rușine. 2. Fig. A pătrunde, a se vârî, a ajunge la... A intra în amănunte.Expr. A-i intra cuiva în voie = a-i face cuiva (toate) gusturile, a-i face pe plac. (Fam.) A(-i) intra cuiva (pe) sub piele = a câștiga bunăvoința cuiva prin fel de fel de mijloace. 3. A participa, a se băga, a se amesteca; a lua parte la o activitate. ◊ Expr. A intra într-o belea (sau încurcătură, impas, necaz) = a avea de îndurat un necaz (sau o încurcătură etc.). A intra în horă = a începe să ia parte la o acțiune. A intra în vorbă cu cineva = a) a începe o discuție cu cineva; b) (pop.) a lega relații de prietenie, de dragoste cu o persoană de sex opus. A intra de serviciu = a începe garda la o unitate militară, la un spital etc. A intra în război (sau în luptă, în acțiune etc.) = a începe războiul (sau lupta etc.). ♦ A ajunge, a apuca (sau a fi pe punctul să ajungă, să apuce) o vârstă, o epocă etc. 4. (Urmat de determinări introduse prin prep. „în” sau „la”) A îmbrățișa o îndeletnicire; a se angaja într-o slujbă. 5. A adera, a se înscrie, a fi admis într-o organizație, într-o asociație etc. II. (Despre lucruri, fenomene, idei etc.) 1. A pătrunde, a se înfige, a se băga; a străbate. Acul intră în pânză. Lumina intră pe fereastră. 2. Fig. A-și face loc, a se strecura; a ajunge în... ◊ Loc. vb. A intra boala în cineva (sau în oasele cuiva) = a se îmbolnăvi. A intra frica (sau groaza, spaima) în cineva (sau în oasele, în inima cuiva) = a se înfricoșa, a se îngrozi. ◊ Expr. N-a intrat vremea (sau n-au intrat zilele) în sac = mai este timp, n-a trecut vremea. A intra în (sau sub) stăpânirea cuiva = a ajunge în puterea cuiva. A-i intra (cuiva ceva) în sânge = a deveni un obicei, un act reflex, o necesitate. A intra în sufletul cuiva = a) a plictisi pe cineva cu amabilitățile sau cu insistențele; b) a deveni drag cuiva. 3. A avea loc; a încăpea. Cartea intră în servietă. ♦ (Mat.) A se cuprinde de un anumit număr de ori în alt număr. 4. (Despre materiale) A fi necesar, a trebui într-o anumită proporție spre a realiza un anumit produs. La acest palton intră stofă multă. ♦ A face parte integrantă (din ceva). 5. (În expr.) A intra la spălat = (despre țesături sau obiecte textile) a-și micșora dimensiunile prin spălare. A intra la apă = a) (despre țesături sau obiecte textile) a-și micșora dimensiunile la muierea în apă; b) (despre oameni) a ajunge într-o situație neplăcută, grea. 6. (Despre o lege, un pact etc.; în expr.) A intra în vigoare = a căpăta putere, a deveni aplicabil. 7. A începe executarea unei părți dintr-o bucată muzicală. [Var.: (pop.) întrá vb. I] – Lat. intrare.

ÎNTRÁ vb. I v. intra2.

ÎNTRÁRE s. f. v. intrare.

INTRÁ, íntru, vb. I. Intranz. (Și în forma regională întrá) I. (Despre ființe) 1. A trece din afară înăuntru, a merge dintr-un loc deschis în unul închis, a veni de afară într-un anumit loc; a se introduce, a se băga. Îl dădu la o parte și intră. DUMITRIU, N. 125. Coborau și urcau, intrînd și ieșind, pasageri grăbiți. C. PETRESCU, C. V. 124. Cred... că ar fi timpul să intrăm, a spus mama cu vocea tăiată. SAHIA, N. 56. ◊ (Urmat de determinări introduse prin prep. «în», «întru») În vîrful degetelor, intră în cămara zmeului. ISPIRESCU, L. 20. I se deschide poarta și drumeața întră înlăuntru. CREANGĂ, P. 90. În dom de marmur negru ei intră liniștiți Și porțile în urmă în vechi țîțîni s-aruncă. EMINESCU, O. I 93. Turcii casa-ncungiura Și-n casă buluc intra. ALECSANDRI, P. P. 131. ◊ Expr. A intra în spital = a se interna (în spital). O luase sub ocrotirea ei pe Evantia, din ziua în care intrase în spital. BART, E. 376. Parcă a intrat în pămînt = a dispărut fără urme, fără a putea fi găsit. Am strigat la el, pînă ce-ai ieșit dumneata; ș-acuma nu-i, parc-ar fi intrat în pămînt. SADOVEANU, B. 56. Parc-au intrat în pămînt... Unde să fie, unde să fie? CREANGĂ, P. 24. A intra în pămînt de rușine = a-i fi tare rușine (de parc-ar dori să nu-l mai vadă nimeni). Iară eu intram în pămînt de rușine. CREANGĂ, A. 67. A intra în foc (pentru cineva sau ceva) v. foc. A intra în cîrd (cu cineva) v. cîrd. ◊ (Construit cu prep. «pe») Am intrat și eu pe portiță. SADOVEANU, N. F. 37. Intră pe coș în cămară. ISPIRESCU, L. 316. Cum vorbeau ei, numai iaca întră și Chirică pe ușă. CREANGĂ, P. 177. ◊ (Construit cu prep. «la») Vin’pe colo, pe sub coastă, Pînă la căsuța noastă! – Dar la tin’ cum să întru? – Întră, bade, ca gîndu! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 77. ♦ A se năpusti. În dușmanii Moldovei acu să-ntrați năvală. ALECSANDRI, P. III 222. 2. Fig. A pătrunde. Comăneșteanu nu pricepea ce voia să zică. Milescu însă intra, cu puterea lui de intuiție, în explicarea unei cauze. D. ZAMFIRESCU, R. 218. ◊ Expr. A intra cuiva în voie = (de obicei la negativ) a-i face cuiva (toate) gusturile, a-i face pe plac. Nu-i mai intra nimeni în voie. ISPIRESCU, L. 51. Nu știe cum să ne mai între în voie. CREANGĂ, P. 259. (Familiar) A intra (cuiva) (pe) sub piele = a cîștiga prin fel de fel de insistențe și servicii bunăvoința cuiva, a se pune bine cu cineva. Umbla să-i intre sub piele. DUMITRIU, N. 129. Pînă la urmă țața Niculina izbutise să intre pe sub piele. PAS, Z. I 84. A intra în grațiile cuiva v. grație. A intra în sufletul cuiva = a deveni drag cuiva. Codrul, izvoarele, satul din vale intraseră de mult în sufletul lui Eminescu. CĂLINESCU, E. 54. 3. Fig. A ajunge într-o anumită situație. (Mai ales în expr.) A intra în păcat v. păcat. A intra într-o belea (sau încurcătură, chichion, impas, necaz) = a da peste un necaz (sau o încurcătură etc.); a avea de îndurat o neplăcere. Acum iaca în ce chichion am intrat. CREANGĂ, P. 84. Iaca în ce încurcătură am intrat... Nici tu sat, nici tu tîrg, nici tu nemica. De ce mergi înainte numai peste pustietăți dai. id. ib. 201. A intra pe mîna cuiva v. mînă. A intra în groază (sau în toate grozile morții) v. groază. A intra în (sau la) cheltuială (sau cheltuieli) = a face, a suporta cheltuieli mari. Te-ai hotărît a intra în cheltuiala unei nunți? ALECSANDRI, T. 768. ♦ (Construit cu prep. «în»; cu privire la o epocă, vîrstă etc.) A ajunge în..., a apuca. Am intrat în a doua jumătate a secolului al XX-lea. Am intrat în primăvară. 4. (Urmat de determinări introduse prin prep. «în» sau «la») A îmbrățișa o îndeletnicire, o ocupație, a ocupa un post; a se angaja într-o slujbă. Te-ai hotărît să intri și tu la Socec, unde lucra Bică. PAS, Z. I 260. Intră în serviciu, fu... subgrefier. NEGRUZZI, S. I 110. (Dacă) ai intrat în horă, trebuie să joci.Expr. A intra la stăpîn v. stăpîn. A intra în gura satului (sau a lumii) v. gură. 5. A adera, a se înscrie pentru a activa într-o organizație, asociație etc. A ajuta pe oamenii muncii cinstiți și a le da posibilitatea să intre în partid, a nu alerga după cantitate și a ridica în permanență calitatea membrului de partid este una din sarcinile primordiale ale organizațiilor de partid. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 7, 43. 6. (Indică începutul unei acțiuni, în expr.) A intra în vorbă (cu cineva) = a începe o discuție cu cineva. Mă duc la ea într-o seară, o chem la poartă și intru în vorbă cu ea. PREDA, Î. 48. Eu îs cunoscut și prietin al soțului dumitale, intră deodată-n vorbă omul cel nalt. SADOVEANU, B. 96. Se sculă... și intră în vorbă c-un necunoscut. VLAHUȚĂ, O. A. III 8. A intra în vorbă cu o fată = a începe să facă curte unei fete; p. ext. a-i face propuneri de căsătorie. Miai al nostru intră în vorbă cu Aristița lui Bîzdoveică. PREDA, Î. 114. A intra de serviciu = a începe garda la o unitate militară, la un birou etc. Neagu ieși pe punte fiind anunțat că intră de servici. BART, E. 211. A intra în război (sau în luptă, în conflict, în acțiune etc.) = a începe războiul (sau lupta etc.). [Dromichete] a intrat în conflict cu Lisimah, rege al Traciei, după moartea lui Alexandru Macedon. IST. R.P.R. 34. Credem că nu intrăm azi sau mîine în luptă. CAMIL PETRESCU, U. N. 388. A intra la idei (sau la idee) v. idee. A intra în materie v. materie. II. (Despre lucruri, idei etc.) 1. A ajunge din afară înăuntru, a străbate, a pătrunde. Lumina nu intra decît pe ușă și pe o fereastră, din zidul celălalt, dinspre curte. DUMITRIU, P. F. 48. Iordache clipi iute ca și cum i-ar fi intrat ceva în ochi. id. N. 93. ♦ A se împlînta. Nu mă omorî... ci mai bine scoate-mi stepul ce mi-a intrat în labă. ISPIRESCU, L. 326. 2. Fig. A pătrunde; a-și face loc, a se strecura; a ajunge în... Vor intra în viață visele sale albastre. BOUREANU, S. P. 8. Banii strîngătorului intră în mîna cheltuitorului. NEGRUZZI, S. I 247. Neamurile trec prin ispite și cercări, pînă ce întră priceperea într-însele și se înțăleg. RUSSO, O. 29. ◊ Expr. A intra boala în cineva (sau în oasele cuiva) = a da boala în cineva, a se îmbolnăvi. Mare boală-mi intră-n oasă (= oase). ȘEZ. I 111. A nu(-i) intra (cuiva ceva) în cap v. cap. N-a intrat vremea (sau zilele) în sac = avem timp, n-a trecut vremea. Răbdare, tînărule! n-a intrat vremea-n sac. CARAGIALE, O. II 244. A intra frica (sau groaza, spaima) în cineva (sau în oasele, în inima cuiva) = a se înfricoșa, a se îngrozi. Numai la numele lui ne intra groaza în oase. SADOVEANU, O. VII 376. Groaza intrase în inimile protivnicilor. ISPIRESCU, L. 156. A intra în (sau sub) stăpînirea cuiva = a ajunge în puterea cuiva. A-i intra (cuiva ceva) în sînge = a deveni un obicei, o necesitate. Glasul motorului, izul motorinei și aroma pămîntului răscolit îi intraseră în sînge pentru totdeauna. MIHALE, O. 454. A intra în sufletul cuiva = a deveni drag cuiva. ◊ (Despre un drum, o cale etc.) Șoseaua intra în București dinspre sud. DUMITRIU, N. 274. Și merg... pînă ce, de la o vreme, le întră calea în codru. CREANGĂ, P. 199. 3. A încăpea. Ajunse la o văgăună... mare, de putea să intre șapte cetăți într-însa. ISPIRESCU, L. 58. ♦ (Aritm.) A se cuprinde. Doi intră în patru de două ori. 4. (Despre materiale) A fi necesar, a trebui (pentru a confecționa ceva). La haina asta intră postav mult.Cine socotește cîte foi intră-n plăcintă nu mănîncă niciodată plăcintă. 5. (In expr.) A intra la spălat = (despre țesături) a-și micșora dimensiunile prin spălare; a se strîmta, a se micșora. A intra la apă = a) (despre țesături) a-și micșora dimensiunile la muierea în apă; b) fig. (despre oameni) a ajunge într-o situație grea. 6. (Despre legi, pacturi etc., în expr.) A intra în vigoare = a căpăta putere, a deveni aplicabil. 7. A începe executarea unei anumite părți dintr-o bucată muzicală. V. ataca. La ultimele acorduri ale pianului intră orchestra. – Variantă: întrá vb. I.

A INTRÁ íntru intranz. I. 1) (în opoziție cu a ieși) A pătrunde din exterior în interior; a trece dintr-un spațiu sau mediu în altul. ~ în magazin. ~ în livadă. ~ în nori. 2) A se angaja (într-o activitate), îndeplinind anumite cerințe; a începe să facă parte (dintr-o instituție, ansamblu, partid etc.). ~ în societatea de renaștere a culturii naționale. ~ la universitate. 3) A trece într-o altă perioadă de timp. ~ în anul 2001. ~ în al treizecilea an de viață. 4) A putea fi cuprins în anumite limite; a încăpea. În sacoșă intră 10 kg de cartofi. 5) A fi parte componentă; a se include. În sumă intră toate cheltuielile. 6) (despre materiale) A se cere pentru realizarea unui obiect; a fi necesar; a trebui. II. (în îmbinări) 1) (sugerează ideea de inițiere a unei acțiuni) ~ în luptă. ~ în vorbă.~ în vigoare a căpăta caracter oficial, începând a se aplica în practică. 2) (sugerează ideea de trecere într-o altă stare) ~ în nevoi.~ la spălat a-și micșora dimensiunile la spălat. 3) (sugerează ideea de infiltrare în cineva sau ceva) ~ groaza în cineva. ~ umezeala în pereți.A (nu)-i ~ în voie cuiva a (nu)-i satisface cuiva dorințele. ~ în sânge a deveni o necesitate. [Sil. in-tra] /<lat. intrare

intrà v. 1. a păși din afară înăuntru: a intra în casă; 2. a fi admis: a intra în Academie; 3. a începe, a face ceva: a intra în serviciu; fig. a intră în vorbă; 4. a fi la început: a intrat în treizeci de ani; 5. a pătrunde: a intra în cap, în voia cuiva; 6. a se îngusta: stofa a intrat la spălat. [Lat. INTRARE].

íntru, a v. intr. (lat. ĭntrare, din aceĭașĭ răd. cu în, întru și intre; it. entrare [rar intrare], eng. fr. entrer, pv. sp. pg. entrar). Trec de afară în ăuntru: a intra în casă. Îs admis: a intra în Academie. Încap: obĭectele cîte intră în raniță. Fac parte din compozițiune: medicament în care intră fer. Încep, ajung la saŭ în: am intrat în anu noŭ. Intru în serviciŭ, încep serviciu. Intru în armată, în călugărie, mă fac militar, călugăr. Intru într’o familie, mă căsătoresc cu un membru al eĭ. Intru în subĭect orĭ în materie, încep a vorbi despre. A-țĭ intra ceva în cap, a începe să crezĭ ceva. A intra în voĭa cuĭva, a-ĭ face pe plac. Această stofă intră la spălat, se strînge, se îngustează la spălat. – În nord întru, în Serbia untru.

1) î́ntru, a v. intr. V. intru.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

intráre s. f., g.-d. art. intrắrii; pl. intrắri

intráre s. f., g.-d. art. intrării; pl. intrări

intrá (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. íntru, 2 sg. íntri, 3 íntră

intrá vb., ind. prez. 1 sg. íntru, 2 sg. íntri, 3 sg. și pl. íntră


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

INTRÁRE s. 1. venire. (După ~ lui în casă.) 2. (BIS.; n. pr.) Intrarea în biserică = (pop.) vovedenie. 3. v. băgare. 4. acces. (Pe unde e ~ în uzină?) 5. (concr.) ușă. (Ne așteptau cu toții la ~.) 6. (concr.) v. alee. 7. v. pătrundere. 8. v. angajare. 9. v. aderare. 10. pătrundere, trecere. (~ cuvântului în limba literară.)

INTRARE s. 1. venire. (După ~ lui în casă.) 2. (BIS.) intrarea în biserică = (pop.) vovedenie. 3. băgare, introducere, vîrîre, vîrît. (~ lui în spărtura zidului.) 4. acces. (Pe unde e ~ în uzină?) 5. (concr.) ușă. (Ne așteptau cu toții la ~.) 6. (concr.) alee, fundătură, (reg.) fundac, (inv.) impas. 7. pătrundere, străbatere. (~ luminii prin fereastră.) 8. angajare, încadrare. (~ lui în serviciu.) 9. aderare, înscriere. (~ cuiva într-o organizație.) 10. pătrundere, trecere. (~ cuvîntului în limba literară.)

INTRÁ vb. v. asocia, grupa, însoți, întovărăși, uni.

INTRÁ vb. 1. a merge, a păși, a pătrunde. (Au ~ în casă.) 2. a veni. (~ te rog în casă!) 3. v. băga. 4. v. încăpea. 5. v. ajunge. 6. v. înfige. 7. v. pătrunde. 8. v. angaja. 9. v. înrola. 10. v. adera. 11. a pătrunde, a trece. (Acest cuvânt a ~ în limba literară.) 12. a se strâmta, a se strânge. (Pânza a ~ la apă.) 13. v. cuprinde. 14. v. consuma.

intra vb. v. ASOCIA. GRUPA. ÎNSOȚI. ÎNTOVĂRĂȘI. UNI.

INTRA vb. 1. a merge, a pătrunde. (Au ~ în casă.) 2. a veni. (~ te rog în casă!) 3. a se băga, a se introduce, a se vîrî. (A ~ în spărtura din zid.) 4. a încăpea. (Nu ~ în cutie; în sală ~ 1000 de oameni.) 5. a ajunge, a încăpea. (Casa a ~ pe mîna lui.) 6. a se împlînta, a se înfige, a pătrunde. (Glonțul i-a ~ adînc în corp.) 7. a pătrunde, a străbate. (Lumina ~ pe fereastră.) 8. a se angaja, a se băga, a se încadra, a se tocmi, a se vîrî, (pop.) a se învoi, a merge, a se năimi, a se prinde, a veni, (prin Mold. și Bucov.) a se apuca. (A ~ paznic.) 9. a se înrola, a merge. (~ în armată.) 10. a adera, a se înscrie. (~ într-o organizație.) 11. a pătrunde, a trece. (Acest cuvînt a ~ în limba literară.) 12. a se strîmta, a se strînge. (Pînza a ~ la apă.) 13. (MAT.) a se cuprinde, a merge. (4 în 8 ~ de două ori.) 14. a se consuma, a merge. (~ mult unt la această mîncare.)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

intrá (-ru, -át), vb.1. A trece dinafară înăuntru, a pătrunde. – 2. A încăpea. – 3. A adera, a se înscrie, a ajunge să facă parte dintr-o grupare. – 4. A se angaja într-o slujbă. – 5. (Înv.) A se asocia, a se însoți. – 6. A Începe, a se iniția o anumită perioadă de timp. – 7. A se apuca (să danseze, să joace etc.). – 8. La cărțile de joc, a-i veni cuiva cărți bune. – 9. A pătrunde, a străbate. – 10. A-și micșora un material dimensiunile la muierea în apă. – Mr., istr. întru, megl. antru. Lat. intrāre (Pușcariu 893; Candrea-Dens., 867; REW 4501; DAR), cf. it. intrare, fr. entrer, prov., sp., port. entrar.Der. intrare, s. f. (acțiunea de a intra și rezultatul ei); intrător, adj. (înv., care intră); întrătură, s. f. (înv., intrare; nod în lemn).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

intrare 1. Debutul unui pasaj; începutul unei partide (2), al unui instrument (ex.: intrările unui subiect* de fugă*); i. se numește, în canon (4), și semnul prin care se marchează locul (momentul) unde începe fiecare din vocile (2) imitante. 2. Indicarea în execuție a unei piese muzicale în asamblu (1, 2) (simf. coral, uneori cameral), a debutului fiecărei partide printr-un gest al dirijorului [v. Auftakt (2)].


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

intráre, intrări s. f. Acțiunea de a intra și rezultatul ei. ◊ Intrarea în biserică a Maicii Domnului = una dintre cele 12 mari sărbători creștine domnești, în amintirea zilei când, la vârsta de trei ani, Fecioara Maria, a fost dusă la templu de părinții ei, Ioachim și Ana, și închinată lui Dumnezeu, așa cum promiseseră înainte de naștere. Originea acestei sărbători, pe care Bis. o prăznuiește la 21 noiembrie, datează încă din sec. 8 d. Hr.; (pop.) vovidenie. – Din intra.

DIGNUS EST INTRARE (lat.) este demn să intre – „Dignus este intrare in nostro docto corpore” („Este demn să intre în învățatul nostru corp”). Formulă solemnă de acordare a titlului de doctor în universitățile medievale, păstrată până astăzi în unele țări. Are uneori un sens glumeț.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

intrare, intrări s. f. (reed.) modul în care un minor proaspăt internat într-un institut de reeducare încearcă să se impună, mai ales prin forță, în fața colegilor de detenție.

a intra ca în brânză expr. a nu întâmpina nici o rezistență.

a intra dincolo expr. (intl.) a fi arestat; a se afla în închisoare.

a intra în compresor / în seceră expr. (intl.) a fi interogat, a fi anchetat.

a intra în fabrică expr. 1. a fi certat, a primi reproșuri, a i se cere socoteală. 2. a fi bătut.

a intra în farandolă expr. (intl.) a fi complice la săvârșirea unei infracțiuni.

a intra în gura lumii expr. a ajunge subiect de bârfă.

a intra în gura lupului expr. a avea de înfruntat o posibilă primejdie.

a intra în horă expr. a se implica serios într-o acțiune.

a intra în păcat expr. a păcătui.

a intra în perimetru expr. (intl.) a intra în atenția poliției; a fi lucrat de poliție.

a intra în platcă expr. 1. a pierde o partidă la jocul de cărți. 2. a trebui să plătească o datorie.

a intra în postul cel mare expr. (intl.) a executa o pedeapsă mare sau cea mai mare dintre pedepsele de până atunci.

a intra în reparație capitală expr. (glum.) a nu mai consuma alcool (din motive de sănătate).

a intra în vamă expr. (prst.) a ajunge la orgasm.

a intra în vinerea seacă expr. (intl.) a fi arestat, a fi închis.

a intra la apă expr. 1. a avea probleme / necazuri. 2. a se micșora.

a intra la chintă spartă expr. (intl.) a găsi omul sau obiectul care-i lipsea cuiva.

a intra la cucurigu expr. (intl.) a fi arestat.

a intra la ghilimele expr. (intl.) 1. a fi arestat. 2. a fi interogat.

a intra la presă expr. (intl.) a fi anchetat, a fi anchetat dur.

a intra la spălat / la apă expr. (d. țesături) a-și micșora dimesiunile în urma spălării.[1]

  1. Nu este construcție argotică, ci din limbajul familiar. — Alexutsu

a intra mesa expr. a intra într-o încurcătură / într-un bucluc.

a intra pe orbită expr. (intl.) a fi în formă, a acționa cu succes.

a intra prin dos / prin spate expr. (d. bărbați) a practica sexul anal.

a-i intra (cuiva) un morcov / morcovul expr. a avea emoții; a-i fi frică.

a-i intra (ceva) în sânge expr. 1. a deveni un obicei / un reflex. 2. a deveni o necesitate vitală.

a-i intra bețele în cur / în fund expr. (vulg.d. femei) a fi foarte slabă, a avea picioare subțiri.

a-i intra cuiva (ceva) pe-o ureche și a-i ieși pe alta expr. a nu reține ceea ce i se spune, a nu asculta sfaturile primite.

a-i intra cuiva pe sub piele expr. a câștiga bunăvoința cuiva prin tot felul de mijloace.

a-i intra frica / groaza în oase expr. a fi înspăimântat / îngrozit.

avionul a intrat în vrie expr. (deț.) mesajul nu mai este de actualitate

n-au intrat zilele în sac expr. nu e nici o grabă!

Intrare: intrare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • intrare
  • intrarea
plural
  • intrări
  • intrările
genitiv-dativ singular
  • intrări
  • intrării
plural
  • intrări
  • intrărilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • întrare
  • ‑ntrare
  • întrarea
  • ‑ntrarea
plural
  • întrări
  • ‑ntrări
  • întrările
  • ‑ntrările
genitiv-dativ singular
  • întrări
  • ‑ntrări
  • întrării
  • ‑ntrării
plural
  • întrări
  • ‑ntrări
  • întrărilor
  • ‑ntrărilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

intrare întrare

  • 1. Acțiunea de a intra și rezultatul ei; permisiune, încuviințare (de a intra (1.)).
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: intrat (s.n.) permisiune încuviințare antonime: ieșire
    • 1.1. Trecere din afară înăuntru, pătrundere într-un spațiu închis.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Munteanca își lepădă cojocul lîngă ușa de intrare și înaintă sprintenă numai în sumăieș. SADOVEANU, B. 69.
        surse: DLRLC
    • 1.2. (Uneori determinat prin «triumfală», «solemnă», «oficială») Întoarcerea unui învingător, a unor armate victorioase etc., însoțită de o solemnitate.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Astă intrare triumfală se pomenește... precum se pomeneau la Roma triumfele lui Cesar, August ș. cl. NEGRUZZI, S. I 43.
        surse: DLRLC
    • 1.3. Acces într-o instituție, într-o sală de spectacol etc.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Intrarea oprită. Bilet de intrare.
        surse: DLRLC
      • 1.3.1. Intrare liberă (5.3.).
        surse: DLRLC
    • 1.4. concretizat Locul prin care se trece din afară înăuntru.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX 4 exemple
      exemple
      • Ajungem la parcul de odihnă și cultură «Maxim Gorki». Cumpărăm la intrare bilete. STANCU, U.R.S.S. 95.
        surse: DLRLC
      • Din cerdacul care apăra intrarea, arendașul introduse pe Stavrat într-un vestibul mare. REBREANU, R. II 50.
        surse: DLRLC
      • Cînd trecu pe lîngă ea gardianul farului de la intrare, îl întrebă dacă recunoaște vasul care se vede în larg. BART, E. 317.
        surse: DLRLC
      • figurat Căci în propria-ne lume ea deschide poarta-ntrării Și ridică mii de umbre după stinsul lumînării. EMINESCU, O. I 136.
        surse: DLRLC
    • 1.5. Partea de la început a unei localități, a unei suprafețe circumscrise etc.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Se afla în popas, în latura șoselii, la intrarea satului o tabără de nomazi. SADOVEANU, E. 45.
        surse: DLRLC
    • 1.6. Parte de la început a unei activități.
      surse: NODEX
    • exemple
      • Nu se mai află nici o deosebire la intrarea în școli... pentru copiii poporului. SADOVEANU, E. 26.
        surse: DLRLC
    • 1.8. expresie Intrare în vigoare = punere în aplicare.
      surse: DLRLC
  • 2. muzică (Mai ales în expresia a da intrarea) Momentul intervenției unei voci, a unui instrument sau a unor grupuri de instrumente în desfășurarea unei acțiuni muzicale.
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX
  • 3. concretizat Stradă mică (înfundată la un capăt).
  • 4. contabilitate Valoare care se înregistrează în patrimoniul unei instituții sau întreprinderi.
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX sinonime: încasare
  • 5. Înregistrare a adreselor, cererilor etc. sosite la o instituție.
    surse: DEX '09 DLRLC
    • diferențiere Dată a înregistrării hârtiilor oficiale venite de undeva la o instituție, întreprindere etc.
      surse: NODEX
    • 5.1. Registru de intrare = registru în care se înregistrează adresele, rapoartele, petițiile etc. primite de o instituție.
      surse: DLRLC
  • 6. electronică Punct al unui sistem sau al unui aparat prin care un semnal este introdus în acestea; input (1.).
    surse: DEX '09
  • 7. informatică Ansamblul influențelor, informațiilor care parvin unui sistem (organism, mecanism) și răspunsul unui element sau al întregului sistem la acestea; input (2.).
    surse: DEX '09

etimologie:

intra (vb.) intrare întra întrare

  • 1. (Despre ființe) A trece din afară înăuntru, a merge dintr-un loc deschis într-unul închis (sau considerat ca atare); a se introduce, a se băga.
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX antonime: ieși 11 exemple
    exemple
    • Îl dădu la o parte și intră. DUMITRIU, N. 125.
      surse: DLRLC
    • Coborau și urcau, intrînd și ieșind, pasageri grăbiți. C. PETRESCU, C. V. 124.
      surse: DLRLC
    • Cred... că ar fi timpul să intrăm, a spus mama cu vocea tăiată. SAHIA, N. 56.
      surse: DLRLC
    • În vîrful degetelor, intră în cămara zmeului. ISPIRESCU, L. 20.
      surse: DLRLC
    • I se deschide poarta și drumeața întră înlăuntru. CREANGĂ, P. 90.
      surse: DLRLC
    • În dom de marmur negru ei intră liniștiți Și porțile în urmă în vechi țîțîni s-aruncă. EMINESCU, O. I 93.
      surse: DLRLC
    • Turcii casa-ncungiura Și-n casă buluc intra. ALECSANDRI, P. P. 131.
      surse: DLRLC
    • Am intrat și eu pe portiță. SADOVEANU, N. F. 37.
      surse: DLRLC
    • Intră pe coș în cămară. ISPIRESCU, L. 316.
      surse: DLRLC
    • Cum vorbeau ei, numai iaca întră și Chirică pe ușă. CREANGĂ, P. 177.
      surse: DLRLC
    • Vin’ pe colo, pe sub coastă, Pînă la căsuța noastă! – Dar la tin’cum să întru? – Întră, bade, ca gîndu! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 77.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie A intra în spital = a se interna.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • O luase sub ocrotirea ei pe Evantia, din ziua în care intrase în spital. BART, E. 376.
        surse: DLRLC
    • 1.2. expresie (Parcă) a intrat în pământ = a dispărut fără urmă.
      surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Am strigat la el, pînă ce-ai ieșit dumneata; ș-acuma nu-i, parc-ar fi intrat în pămînt. SADOVEANU, B. 56.
        surse: DLRLC
      • Parc-au intrat în pămînt... Unde să fie, unde să fie? CREANGĂ, P. 24.
        surse: DLRLC
    • 1.3. expresie A intra în pământ (de rușine) = a-i fi foarte rușine (de parcă ar dori să nu-l mai vadă nimeni).
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Iară eu intram în pămînt de rușine. CREANGĂ, A. 67.
        surse: DLRLC
    • 1.4. expresie A intra în foc (1.6.) (pentru cineva sau ceva).
      surse: DLRLC
    • 1.5. expresie A intra în cârd (3.) (cu cineva).
      surse: DLRLC
    • 1.6. A se năpusti.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • În dușmanii Moldovei acu să-ntrați năvală. ALECSANDRI, P. III 222.
        surse: DLRLC
  • 2. figurat (Despre ființe) A pătrunde, a se vârî, a ajunge la...
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: pătrunde 2 exemple
    exemple
    • Comăneșteanu nu pricepea ce voia să zică. Milescu însă intra, cu puterea lui de intuiție, în explicarea unei cauze. D. ZAMFIRESCU, R. 218.
      surse: DLRLC
    • A intra în amănunte.
      surse: DEX '09
    • 2.1. expresie A-i intra cuiva în voie = (de obicei la negativ) a-i face cuiva (toate) gusturile, a-i face pe plac.
      surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Nu-i mai intra nimeni în voie. ISPIRESCU, L. 51.
        surse: DLRLC
      • Nu știe cum să ne mai între în voie. CREANGĂ, P. 259.
        surse: DLRLC
    • 2.2. expresie familiar A(-i) intra cuiva (pe) sub piele = a câștiga bunăvoința cuiva prin fel de fel de mijloace, a se pune bine cu cineva.
      surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Umbla să-i intre sub piele. DUMITRIU, N. 129.
        surse: DLRLC
      • Pînă la urmă țața Niculina izbutise să intre pe sub piele. PAS, Z. I 84.
        surse: DLRLC
    • 2.3. expresie A intra în grațiile (2.1.) cuiva.
      surse: DLRLC
    • 2.4. expresie A intra în sufletul cuiva = a deveni drag cuiva.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Codrul, izvoarele, satul din vale intraseră de mult în sufletul lui Eminescu. CĂLINESCU, E. 54.
        surse: DLRLC
  • 3. (Despre ființe) A participa, a se băga, a se amesteca; a lua parte la o activitate.
    surse: DEX '09 NODEX
    • 3.1. expresie A intra într-o belea (sau încurcătură, impas, necaz, chichion) = a avea de îndurat un necaz (sau o încurcătură etc.).
      surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Acum iaca în ce chichion am intrat. CREANGĂ, P. 84.
        surse: DLRLC
      • Iaca în ce încurcătură am intrat... Nici tu sat, nici tu tîrg, nici tu nemica. De ce mergi înainte numai peste pustietăți dai. CREANGĂ. P. 201.
        surse: DLRLC
    • 3.2. expresie A intra în horă = a începe să ia parte la o acțiune.
      surse: DEX '09
    • 3.3. expresie A intra în vorbă cu cineva = a începe o discuție cu cineva.
      surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Mă duc la ea într-o seară, o chem la poartă și intru în vorbă cu ea. PREDA, Î. 48.
        surse: DLRLC
      • Eu îs cunoscut și prietin al soțului dumitale, intră deodată-n vorbă omul cel nalt. SADOVEANU, B. 96.
        surse: DLRLC
      • Se sculă... și intră în vorbă c-un necunoscut. VLAHUȚĂ, O. A. III 8.
        surse: DLRLC
    • 3.4. expresie popular A intra în vorbă cu cineva = a lega relații de prietenie, de dragoste cu o persoană de sex opus.
      surse: DEX '09
      • 3.4.1. expresie A intra în vorbă cu o fată = a începe să facă curte unei fete.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Miai al nostru intră în vorbă cu Aristița lui Bîzdoveică. PREDA, Î. 114.
          surse: DLRLC
    • 3.5. expresie A intra de serviciu = a începe garda la o unitate militară, la un spital etc.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Neagu ieși pe punte fiind anunțat că intră de servici. BART, E. 211.
        surse: DLRLC
    • 3.6. expresie A intra în război (sau în luptă, în conflict, în acțiune etc.) = a începe războiul (sau lupta etc.).
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX 2 exemple
      exemple
      • [Dromichete] a intrat în conflict cu Lisimah, rege al Traciei, după moartea lui Alexandru Macedon. Ist. R.P.R. 34.
        surse: DLRLC
      • Credem că nu intrăm azi sau mîine în luptă. CAMIL PETRESCU, U. N. 388.
        surse: DLRLC
    • 3.7. (Construit cu prepoziția „în”) A ajunge, a apuca (sau a fi pe punctul să ajungă, să apuce) o vârstă, o epocă etc.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX un exemplu
      exemple
      • Am intrat în a doua jumătate a secolului al XX-lea. Am intrat în primăvară.
        surse: DLRLC
    • 3.8. expresie A intra în păcat (3.2.).
      surse: DLRLC
    • surse: DLRLC
    • 3.10. expresie A intra în groază (1.4.) (sau în toate grozile morții).
      surse: DLRLC
    • 3.11. expresie A intra în (sau la) cheltuială (sau cheltuieli) = a face, a suporta cheltuieli mari.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Te-ai hotărît a intra în cheltuiala unei nunți? ALECSANDRI, T. 768.
        surse: DLRLC
    • 3.12. expresie A intra la idei (3.1.1.) (sau la idee).
      surse: DLRLC
    • 3.13. expresie A intra în materie (7.).
      surse: DLRLC
  • 4. (Despre ființe; urmat de determinări introduse prin prepoziție „în” sau „la”) A îmbrățișa o îndeletnicire, o ocupație; a se angaja într-o slujbă, a ocupa un post.
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX 3 exemple
    exemple
    • Te-ai hotărît să intri și tu la Socec, unde lucra Bică. PAS, Z. I 260.
      surse: DLRLC
    • Intră în serviciu, fu... subgrefier. NEGRUZZI, S. I 110.
      surse: DLRLC
    • (Dacă) ai intrat în horă, trebuie să joci.
      surse: DLRLC
  • 5. (Despre ființe) A adera, a se înscrie, a fi admis într-o organizație, într-o asociație etc.
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX sinonime: adera un exemplu
    exemple
    • A ajuta pe oamenii muncii cinstiți și a le da posibilitatea să intre în partid, a nu alerga după cantitate și a ridica în permanență calitatea membrului de partid este una din sarcinile primordiale ale organizațiilor de partid. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 7, 43.
      surse: DLRLC
  • 6. (Despre lucruri, fenomene, idei etc.) A se înfige, a se băga.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: pătrunde străbate 4 exemple
    exemple
    • Acul intră în pânză. Lumina intră pe fereastră.
      surse: DEX '09
    • Lumina nu intra decît pe ușă și pe o fereastră, din zidul celălalt, dinspre curte. DUMITRIU, P. F. 48.
      surse: DLRLC
    • Iordache clipi iute ca și cum i-ar fi intrat ceva în ochi. DUMITRIU. N. 93.
      surse: DLRLC
    • Nu mă omorî... ci mai bine scoate-mi țepul ce mi-a intrat în labă. ISPIRESCU, L. 326.
      surse: DLRLC
  • 7. figurat (Despre lucruri, fenomene, idei etc.) A-și face loc, a se strecura; a ajunge în...
    surse: DEX '09 DLRLC 4 exemple
    exemple
    • Vor intra în viață visele sale Albastre. BOUREANU, S. P. 8.
      surse: DLRLC
    • Banii strîngătorului intră în mîna cheltuitorului. NEGRUZZI, S. I 247.
      surse: DLRLC
    • Neamurile trec prin ispite și cercări, pînă ce întră priceperea într-însele și se înțăleg. RUSSO, O. 29.
      surse: DLRLC
    • Despre un drum, o cale etc.:
      surse: DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Șoseaua intra în București dinspre sud. DUMITRIU, N. 274.
        surse: DLRLC
      • Și merg... până ce, de la o vreme, le întră calea în codru. CREANGĂ, P. 199.
        surse: DLRLC
    • 7.1. locuțiune verbală A intra boala în cineva (sau în oasele cuiva) = a se îmbolnăvi.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Mare boală-mi intră-n oasă (= oase). ȘEZ. I 111.
        surse: DLRLC
    • 7.2. locuțiune verbală A intra frica (sau groaza, spaima) în cineva (sau în oasele, în inima cuiva) = a se înfricoșa, a se îngrozi.
      surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Numai la numele lui ne intra groaza în oase. SADOVEANU, O. VII 376.
        surse: DLRLC
      • Groaza intrase în inimile protivnicilor. ISPIRESCU, L. 156.
        surse: DLRLC
    • 7.3. expresie N-a intrat vremea (sau n-au intrat zilele) în sac = mai este timp, n-a trecut vremea.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Răbdare, tînărule! n-a intrat vremea-n sac. CARAGIALE, O. II 244.
        surse: DLRLC
    • 7.4. expresie A intra în (sau sub) stăpânirea cuiva = a ajunge în puterea cuiva.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 7.5. expresie A-i intra (cuiva ceva) în sânge = a deveni un obicei, un act reflex, o necesitate.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX un exemplu
      exemple
      • Glasul motorului, izul motorinei și aroma pămîntului răscolit îi intraseră în sînge pentru totdeauna. MIHALE, O. 454.
        surse: DLRLC
    • 7.6. expresie A intra în sufletul cuiva = a plictisi pe cineva cu amabilitățile sau cu insistențele.
      surse: DEX '09
    • 7.7. expresie A intra în sufletul cuiva = a deveni drag cuiva.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 7.8. expresie A nu(-i) intra (cuiva ceva) în cap (4.9.).
      surse: DLRLC
  • 8. (Despre lucruri, fenomene, idei etc.) A avea loc.
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX sinonime: încăpea 2 exemple
    exemple
    • Ajunse la o văgăună... mare, de putea să intre șapte cetăți într-însa. ISPIRESCU, L. 58.
      surse: DLRLC
    • Cartea intră în servietă.
      surse: DEX '09
    • 8.1. matematică A se cuprinde de un anumit număr de ori în alt număr.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Doi intră în patru de două ori.
        surse: DLRLC
  • 9. (Despre materiale) A fi necesar, a trebui într-o anumită proporție spre a realiza un anumit produs.
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX 2 exemple
    exemple
    • La acest palton intră stofă multă.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • Cine socotește cîte foi intră-n plăcintă nu mănîncă niciodată plăcintă.
      surse: DLRLC
    • 9.1. A face parte integrantă (din ceva).
      surse: DEX '09 NODEX
  • 10. expresie A intra la spălat = (despre țesături sau obiecte textile) a-și micșora dimensiunile prin spălare.
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX
  • 11. expresie A intra la apă = (despre țesături sau obiecte textile) a-și micșora dimensiunile la muierea în apă.
    surse: DEX '09 DLRLC
  • 12. expresie A intra la apă = (despre oameni) a ajunge într-o situație neplăcută, grea.
    surse: DEX '09 DLRLC
  • 13. expresie (Despre o lege, un pact etc.) A intra în vigoare = a căpăta putere, a deveni aplicabil.
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX
  • 14. A începe executarea unei părți dintr-o bucată muzicală; a ataca (6.2.).
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: ataca un exemplu
    exemple
    • La ultimele acorduri ale pianului intră orchestra.
      surse: DLRLC

etimologie: