5 definiții pentru intranzitiv (s.n.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
INTRANZITIV, -Ă, intranzitivi, -e, adj., s. n. (Gram.) (Verb) care nu poate fi construit cu un complement direct din cauză că acțiunea lui nu se exercită în mod nemijlocit asupra unui obiect. – Din fr. intransitif, lat. intransitivus.
INTRANZITIV, -Ă, intranzitivi, -e, adj., s. n. (Gram.) (Verb) care nu poate fi construit cu un complement direct din cauză că acțiunea lui nu se exercită în mod nemijlocit asupra unui obiect. – Din fr. intransitif, lat. intransitivus.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
intranzitiv, ~ă [At: DA ms / V: ~nsi~ / Pl: ~i, ~e / E: fr intransitif] (Grm) 1 a Care nu este tranzitiv Si: netranzitiv. 2-3 sn, a (Verb) care nu poate avea complement direct, deoarece exprimă o acțiune ce nu se exercită în mod direct asupra unui obiect. corectat(ă)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
intransitiv, ~ă a vz intranzitiv
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
intranzitiv
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
intransitiv.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
intranzitiv, intranzitivăadjectiv intranzitiv, intranzitivesubstantiv neutru
- 1. (Verb) care nu poate fi construit cu un complement direct din cauză că acțiunea lui nu se exercită în mod nemijlocit asupra unui obiect. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNantonime: tranzitiv
- «A merge», «a sta» sunt verbe intranzitive. DLRLC
-
- 2. Relație intranzitivă = relație în care nu se transmite un anumit raport de la primul la ultimul termen prin intermediul celorlalți termeni. MDN '00
etimologie:
- intransitif DEX '09 DEX '98 DN
- intransitivus DEX '09 DEX '98 DN