opțiuni
  • info

7 definiții pentru interimar (s.m.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

INTERIMAR, -Ă, interimari, -e, s. m., adj. (Persoană) care exercită provizoriu o funcție în locul titularului; ad-interim. – Din fr. intérimaire.

INTERIMAR, -Ă, interimari, -e, s. m., adj. (Persoană) care exercită provizoriu o funcție în locul titularului; ad-interim. – Din fr. intérimaire.

interimar, ~ă [At: MAIORESCU, D. I, 479 / Pl: ~i, ~e / E: fr intérimaire] 1-2 smf, a (Persoană) care exercită provizoriu o funcție în locul titularului. 3 a Care durează puțin timp.

INTERIMAR, -Ă s. m. f., adj. (cel) care exercită provizoriu o funcție în locul titularului. (< fr. intérimaire)

INTERIMAR ~ă (~i, ~e) și substantival (despre persoane) Care exercită temporar o funcție; ad-interim. /<fr. intérimaire

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!interimar adj. m., s. m., pl. interimari; adj. f., s. f. interimară, pl. interimare

interimar adj. m., s. m., pl. interimari; adj. f. interimară, pl. interimare

interimar adj. m., s. m., pl. interimari; f. sg. interimară, pl. interimare

Intrare: interimar (s.m.)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • interimar
  • interimarul
  • interimaru‑
plural
  • interimari
  • interimarii
genitiv-dativ singular
  • interimar
  • interimarului
plural
  • interimari
  • interimarilor
vocativ singular
  • interimarule
  • interimare
plural
  • interimarilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

interimar, interimarisubstantiv masculin
interimară, interimaresubstantiv feminin
interimar, interimarăadjectiv

  • 1. (Persoană) care exercită provizoriu o funcție în locul titularului. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: ad-interim provizoriu temporar
    • format_quote Se retrase din serviciu la începutul guvernului interimar al principelui A. Ghica. BOLINTINEANU, O. 414. DLRLC
    • format_quote La 1859, după suirea lui vodă Cuza în scaunul domnesc al Principatelor Unite, Alexandrescu a ocupat postul de ministru interimar la culte. GHICA, S. 670. DLRLC
    • 1.1. Comisie interimară = comisie numită de un for superior, ca să îndeplinească funcțiile unui organ eligibil, pînă la alegerea acestuia. DLRLC
      • format_quote Două proclamații ale comisiei interimare, ale guvernului improvizat vesteau demisia din armată a celor doi colonei. CAMIL PETRESCU, O. II 697. DLRLC
      • format_quote Au să-l pună pe Ciubotaru președintele comisiei interimare. C. PETRESCU, Î. II 143. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.