7 definiții pentru hodobaie odobaie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

hodobaie [At: VASILIU, C. 185 / Pl: ~băi / E: nct] (Înv) 1 Măsură de capacitate pentru fân. 2 Grămadă mare.

ODOBÁIE s. f. (Reg.) Car mare cu patru boi (pentru cărat snopii la arie).

odobaie f. Mold. car de cărat snopii la arie. [V. dubă].

odobáĭe, hodo-, udu- și hudu- f., pl. ăĭ (d. dubă. V. odobeală). Mold. Mare ștĭubeĭ saŭ trunchĭ scobit în care se opăresc (se zolesc) rufele (V. buhadă). Fig. Bănănaĭe, lucru saŭ ființă voluminoasă, namilă, monstru: Unghie de gaĭe, Cap de udubaĭe (Panf.), Hodobaĭe, -baĭe, bună de bătaĭe (Dor.), ghicitoarea dobeĭ. Vehicul mare, (haraba), casă mare (hardughie): o hudubaĭe de luntre mare cît o colibă pescărească, casele ca niște hudubăĭ uriașe (Dunăreanu, în împ. stuf. 61 și 67). Claĭe duplă (24 de snopĭ): Ședeaŭ snopiĭ ca plopiĭ și clăile ca hudubăile (Urătură); Din polog snop, Din snop claĭe, Din claĭe hodobaĭe Și pe cea față de arie (Urătură).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

hodobáie, hodobăi, s.f. (reg., înv.) 1. măsură de capacitate cu care se măsura fânul. 2. grămadă mare.

odobáie, odobắi, s.f. (pop.) 1. trunchi scobit (știubei) în care se opăresc rufele. 2. (fig.) namilă, monstru. 3. car pentru cărat snopii la arie.

Intrare: hodobaie
substantiv feminin (F131)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hodobaie
  • hodobaia
plural
  • hodobăi
  • hodobăile
genitiv-dativ singular
  • hodobăi
  • hodobăii
plural
  • hodobăi
  • hodobăilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F131)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • odobaie
  • odobaia
plural
  • odobăi
  • odobăile
genitiv-dativ singular
  • odobăi
  • odobăii
plural
  • odobăi
  • odobăilor
vocativ singular
plural